La sfârșitul lunii iunie, soldatul rus Alexander Lunin a publicat pe Instagram un apel adresat președintelui Vladimir Putin, în care amenința că va organiza o lovitură de stat militară. „Armata își va îndrepta armele împotriva Kremlinului”, a spus el. În clipul video, care a fost vizionat de 10 milioane de ori, soldatul devenit blogger a cerut o întâlnire cu liderul de la Kremlin pentru a discuta despre ceea ce el a descris ca fiind un tratament abuziv sistematic al soldaților din armata rusă, relatează Kyiv Independent.
Așa cum era de așteptat, Lunin a fost reținut la scurt timp după publicarea apelului, petrecând în cele din urmă 11 zile în spatele gratiilor, sub acuzația de „afișare a unor simboluri extremiste”. Pe 10 iulie, mass-media rusă a relatat că soldatul rebel era din nou un om liber. La scurt timp după eliberarea sa, acesta a înregistrat un alt videoclip în care i-a cerut scuze lui Putin.
Deși incidentul ar putea părea îngrijorător pentru Kremlin, amintind de revolta eșuată a lui Evgheni Prigojin din 2023, analiștii militari ruși au declarat pentru Kyiv Independent că armata rusă este departe de a se revolta.
Incidentul arată însă o tendință clară — soldații ruși nemulțumiți și membrii comunității pro-război, care o perioadă au fost considerați coloana vertebrală a regimului lui Putin, se conturează ca una dintre cele mai vocale surse de critică la adresa Kremlinului.
Deși Lunin este el însuși soldat, nu a fost niciodată o figură de seamă în comunitatea sa, a declarat Ivan Filippov, un jurnalist rus exilat care lucrează la VotTak și care urmărește activitățile online ale grupurilor ruse pro-război.
„Reacția a fost destul de moderată, poate câteva mesaje ici-colo”, a spus Filippov. „În general, Lunin era practic un necunoscut (în acest domeniu)”.
„Chiar nu reprezintă pe nimeni”, a confirmat Dmitri Kuznets, care scrie despre armata rusă pentru publicația rusă din exil Meduza.
În același timp, faptul că a îndemnat la o revoltă armată împotriva Kremlinului și sprijinul pe care l-a primit pot fi considerate o evoluție semnificativă, a susținut jurnalistul.
Acest aspect este cu atât mai relevant cu cât, potrivit lui Filippov, moralul în rândul comunității naționaliste pro-război din Rusia este extrem de scăzut.
Lunin nu este prima personalitate pro-Kremlin care se opune lui Putin.
Un blogger cunoscut pentru atacurile sale virulente la adresa opoziției din Rusia a publicat brusc, în luna martie, o serie de critici acide. O zi mai târziu, se pare că a fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Bloggerul, Ilia Remeslo, a declarat că Putin „nu este un președinte legitim” și că ar trebui să demisioneze și să fie judecat în calitate de „criminal de război și hoț”.
Filippov a susținut că această situație ar fi cauzată de mai multe factori.
În primul rând, se află situația de pe linia frontului, unde forțele ruse se luptă de luni de zile să obțină câștiguri teritoriale semnificative. În ultimele luni, campania de succes a Ucrainei cu drone de atac, care a perturbat în mod semnificativ liniile de aprovizionare rusești, împreună cu campania sa de atacuri în adâncime care vizează rafinăriile de petrol situate adânc în interiorul Rusiei, a afectat și mai mult moralul trupelor.
La fel de importante sunt problemele interne auto-provocate din Rusia, care au degenerat într-o criză prelungită de încredere în conducerea țării și în Putin personal: această criză a început odată cu blocarea aplicației Telegram pe întreg teritoriul Rusiei în luna martie, măsură extrem de nepopulară.
Centrul Rus de Cercetare a Opiniei Publice (VCIOM), un institut de sondaje controlat de stat, ar fi încetat să mai publice indicele de încredere „deschis” al lui Putin după ce acesta a scăzut la cel mai scăzut nivel de la începutul războiului pe scară largă, a relatat ziarul „The Moscow Times” pe 8 iunie. Spre deosebire de sondajele „închise” publicate periodic de VCIOM, în care respondenții sunt întrebați direct dacă au încredere în Putin, sondajul „deschis” le cerea oamenilor să numească politicieni în care au încredere, fără a li se oferi sugestii.
„În ansamblu, bloggerii ruși care susțin războiul se confruntă cu o stare profundă și prelungită de depresie legată de situația din spatele liniilor frontului”, a declarat Filippov.
Publicul rus activ și favorabil războiului este adesea prezentat ca o forță motrice în spatele efortului de război al țării, mobilizând voluntari și strângând donații pentru a susține războiul de agresiune al Rusiei.
Criticile tot mai numeroase la adresa conducerii Rusiei sugerează o frustrare crescândă legată de faptul că războiul nu s-a desfășurat așa cum se așteptau mulți dintre susținătorii săi.
Un posibil indicator al acestei schimbări îl reprezintă recrutarea în armată.
„Ritmul de recrutare în armata rusă, de exemplu, a încetinit considerabil”, a declarat Katya Bonch-Osmolovskaya, șefa echipei de date de la iStories, o publicație de jurnalism de investigație rusă aflată în exil.
„Cifrele erau deja mai mici la sfârșitul anului 2025 și au rămas practic neschimbate la începutul anului 2026: deocamdată, observăm o scădere de 20 % față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce este destul de semnificativ”.
Kuznets a avertizat însă că aceste cifre nu trebuie interpretate ca dovezi definitive ale unui declin susținut.
„Această scădere ar fi putut fi, de asemenea, doar un artefact statistic, iar scăderea a fost, mai degrabă, doar pe hârtie”, a spus el. „Estimările inițiale pentru al doilea trimestru al anului 2026 sunt mai puțin fiabile deocamdată, dar par să indice că recrutarea revine la ritmurile anterioare”.
Chiar dacă recrutarea a rămas relativ stabilă, Kuznets a susținut că acest lucru a implicat un cost financiar din ce în ce mai mare. Primele de angajare unice acordate soldaților cu contract nou continuă să crească, exercitând o presiune tot mai mare asupra bugetelor regionale. Regiunile mai sărace, în special, se confruntă cu dificultăți în a ține pasul cu nivelurile tot mai ridicate ale remunerațiilor și, în unele cazuri, au recurs în schimb la practici coercitive de recrutare.
În regiunea Penza, de exemplu, au apărut recent informații conform cărora autoritățile locale ar exercita presiuni asupra locuitorilor pentru a-i determina să semneze contracte militare.
În același timp, Rusia continuă să înregistreze un număr ridicat de dezertări și de soldați care lipsesc fără permisiune (AWOL). Estimările din 2025 indică un număr total de dezertări și cazuri de AWOL de aproximativ 50.000, în timp ce rapoartele ulterioare au arătat că aproximativ 28.000 de soldați au fost condamnați pentru absență fără permisiune.
Potrivit lui Bonch-Osmolovskaya, aceste cifre ar trebui analizate și în contextul numărului tot mai mare de sesizări privind maltratarea în cadrul armatei ruse, care indică probleme mai ample legate de moralul trupelor.
Deși moralul este, prin natura sa, greu de măsurat, Kuznets a susținut că scăderea motivației în rândul soldaților ruși afectează deja modul în care Rusia duce războiul.
„Lipsa motivației slăbește așa-numitele abordări creative ale războiului”, a spus el. „Din câte putem înțelege, majoritatea (soldaților ruși) continuă să lupte din inerție, fie doar pentru bani, fie pentru că nu li se permite să-și rezilieze contractele până la sfârșitul războiului”.
„În zilele noastre, cea mai mare parte a energiei lor creative este folosită pur și simplu pentru a-și reduce propriul risc de a muri”, a concluzionat el.
Citește și:
Editor : A.M.G.