Armata rusă ar continua să recruteze prizonieri de război ucraineni pentru a-i integra în propriile structuri de luptă, o practică interzisă de dreptul internațional umanitar. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Ministerul rus al Apărării lucrează la constituirea unei noi brigăzi ucrainene cu misiuni speciale, în care ar urma să fie incluși atât militari ucraineni capturați, cât și foști soldați care ar fi trecut de partea Federației Ruse.
Potrivit raportului ISW, nu este pentru prima dată când Moscova recurge la formarea unor asemenea unități. Primele informații despre astfel de inițiative au apărut încă în noiembrie 2022.
Unul dintre precedente este Batalionul „Bogdan Hmelnițki”, constituit din prizonieri de război ucraineni. În decembrie 2023, unitatea a activat în cadrul formațiunii „Kaskad” a Ministerului de Interne al autoproclamatei „Republici Populare Donețk”, în vestul regiunii Donețk.
Folosirea prizonierilor de război în acțiuni militare de partea statului care i-a capturat reprezintă o încălcare gravă a Convenției de la Geneva.
Documentul internațional prevede că „niciun prizonier de război nu poate fi trimis sau deținut în zone de luptă” și nu poate fi „angajat în munci cu caracter nesănătos sau periculos”.
Informațiile apar pe fondul acuzațiilor privind tratamentul aplicat militarilor ucraineni aflați în captivitate rusă. Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a declarat anterior că peste 95% dintre prizonierii de război ucraineni sunt supuși torturii sistematice în Rusia și sunt condamnați la închisoare sub acuzații de terorism.
Țara care a implementat la scară largă tehnica trimterii prizonierilor de război împotriva propriei țări a fost Germania nazistă. După declanșarea operațiunii Barbarossa, nu mai puțin de trei milioane de ruși au ajuns prizonieri.
Cel mai cunoscut caz din timpul celui de-al Doilea Război Mondial este „Armata lui Vlasov”
Editor : A.R.