Care este rolul ICECHIM în susținerea economiei românești și cum se traduce concret activitatea institutului în beneficii pentru industrie?
ICECHIM contribuie la economia românească prin accelerarea inovării și transferul rezultatelor cercetării către industrie. Institutul dezvoltă soluții aplicate pentru sectoare-cheie — de la chimică și agroalimentară, la biotehnologie, energie sau mediu — cu accent pe bioeconomie, utilizarea eficientă a resurselor și tehnologii sustenabile.
Pentru companii, beneficiile sunt concrete: acces la tehnologii noi, procese optimizate, infrastructură de cercetare, servicii de testare și expertiză tehnică. Acestea se traduc în costuri mai mici, utilizare mai eficientă a resurselor, valorificarea deșeurilor și lansarea de produse inovatoare, adaptate cerințelor europene.
ICECHIM funcționează ca o legătură între cercetare și piață, facilitând transformarea rezultatelor științifice în soluții cu impact economic real și susținând competitivitatea și dezvoltarea sustenabilă a industriei.
În ce măsură cercetarea aplicată din România reușește, astăzi, să răspundă nevoilor reale ale mediului de afaceri?
În ultimii ani, cercetarea aplicată din România s-a orientat tot mai mult către nevoile economiei – de la eficiență energetică și economie circulară, la digitalizare și reducerea impactului de mediu. Există capacitatea de a livra soluții relevante pentru mediul de afaceri, însă aceasta funcționează adesea în ciuda sistemului de finanțare, nu datorită lui. Investițiile în cercetare au rămas sub 0,5% din PIB în ultimul deceniu, cel mai scăzut nivel din UE.
Chiar și în aceste condiții, institutele au generat proiecte cu impact economic: tehnologii pentru bioeconomie, materiale avansate, procese sustenabile, soluții pentru agricultură și industrii cu valoare adăugată ridicată. Rezultatele au fost transferate către companii prin tehnologii, servicii, brevete sau infrastructuri de testare.
Problema nu este capacitatea, ci scara: cercetarea poate răspunde nevoilor economiei, dar impactul este limitat de finanțarea redusă și colaborarea insuficientă cu mediul de afaceri. Performanța există, însă depinde mai ales de fonduri europene și inițiative punctuale, nu de un sistem stabil și predictibil.
Ne puteți oferi câteva exemple relevante de proiecte dezvoltate împreună cu industria, care au dus la îmbunătățirea eficienței sau reducerea impactului asupra mediului?
În ultimii ani, ICECHIM a dezvoltat, în parteneriat cu industria, proiecte orientate spre reducerea impactului asupra mediului și utilizarea mai eficientă a resurselor. O direcție centrală este economia circulară, prin valorificarea deșeurilor din agricultură, industria alimentară sau procese industriale în materii prime secundare și produse cu valoare adăugată. Aceste soluții reduc cantitatea de deșeuri și susțin modele industriale bazate pe reutilizare. Exemplele includ recuperarea quercetinei din fluxuri agroindustriale, extracția de antioxidanți, acizi grași Omega, proteine și carbohidrați din microalge, obținerea de biofertilizanți din deșeuri organice, dezvoltarea de nutraceutice din subproduse lactate și apicole, ingrediente cosmetice din subproduse de struguri sau extracte din deșeuri de pește.
În domeniul mediului, institutul a dezvoltat tehnologii pentru tratarea apei, bazate pe materiale adsorbante, hidrogeluri și biocompozite capabile să rețină metale grele, reziduuri farmaceutice și alți poluanți. Acestea sunt completate de procese oxidative avansate și sisteme hibride, relevante pentru industrii precum cea chimică sau farmaceutică.
Totodată, ICECHIM implementează soluții de reciclare și recuperare a resurselor, inclusiv valorificarea deșeurilor din crustacee pentru epurarea apei, eliminarea metalelor grele și a contaminanților precum nitrați sau pesticide, precum și reciclarea PET în compozite durabile.
Prin aceste proiecte, ICECHIM contribuie la procese industriale mai eficiente, cu rezultate concrete: reducerea deșeurilor, recuperarea resurselor și scăderea amprentei de mediu.
Din perspectiva dumneavoastră, ce înseamnă o industrie „eficientă și verde” în contextul României?
O industrie eficientă și verde nu înseamnă doar reducerea poluării, ci capacitatea de a transforma deșeurile în resurse, de a reutiliza materiile prime și de a dezvolta produse cu valoare adăugată mai mare. În contextul României, competitivitatea pe termen lung va depinde tot mai mult de investițiile în cercetare aplicată, tehnologii de mediu și colaborarea dintre industrie și institute precum ICECHIM.
Ce tipuri de soluții dezvoltă ICECHIM pentru optimizarea consumului de energie, materii prime și reducerea deșeurilor?
ICECHIM dezvoltă soluții orientate spre optimizarea consumului de energie și materii prime, reducerea deșeurilor și integrarea principiilor economiei circulare. Accentul este pus pe valorificarea eficientă a resurselor și pe transformarea deșeurilor în materii prime cu valoare economică. În acest sens, institutul implementează concepte de biorafinare și „zero waste”, prin care biomasa reziduală, subprodusele agroalimentare și deșeurile din industria piscicolă sunt utilizate integral pentru obținerea de biofertilizanți, compuși bioactivi, materiale funcționale și ingrediente pentru industriile alimentară și cosmetică.
În paralel, ICECHIM dezvoltă soluții pentru creșterea eficienței energetice, inclusiv optimizarea producției de biogaz și integrarea unor sisteme complexe de tip biogaz–microalge–biocombustibili. Totodată, cercetările vizează obținerea de materiale izolatoare pe bază de resurse reciclate din bioeconomie, contribuind simultan la reducerea consumului de energie și la diminuarea deșeurilor generate.
Prin aceste direcții, institutul susține tranziția către procese industriale mai eficiente, în care consumurile sunt optimizate, iar resursele sunt menținute în circuitul economic cât mai mult timp.
Care sunt domeniile de cercetare cu cel mai mare potențial de a accelera tranziția verde în România?
Din perspectiva ICECHIM, tranziția verde în România va fi accelerată de acele domenii în care cercetarea și inovarea pot transforma sustenabilitatea în competitivitate economică. Vorbim despre bioeconomie și economia circulară, unde deșeurile și resursele reziduale sunt transformate în produse noi și materii prime reutilizabile, despre tehnologiile de reciclare și valorificare a materialelor, materialele avansate și biodegradabile, precum și despre tehnologiile pentru mediu, dedicate tratării apei, reducerii poluării și recuperării resurselor.
La fel de importante sunt eficiența energetică, biotehnologiile și soluțiile pentru decarbonizarea proceselor industriale, domenii în care cercetarea aplicată generează procese mai eficiente, consum redus de energie și materii prime și tehnologii cu impact mai mic asupra mediului.
În ultimă instanță, domeniile de cercetare cu cel mai mare impact vor fi cele care reușesc să răspundă simultan la trei provocări: mai puține resurse consumate, mai puține deșeuri generate și mai multă valoare economică creată.
Cât de importantă este integrarea cercetării în strategia de dezvoltare a companiilor pentru a rămâne competitive la nivel european?
Integrarea cercetării în strategia companiilor nu mai este opțională, ci esențială pentru competitivitate la nivel european. În contextul tranziției verzi, al digitalizării și al unor reglementări tot mai stricte, companiile care investesc în inovare reușesc să dezvolte produse noi, să optimizeze procesele și să se adapteze mai rapid la schimbările din piață.
În economiile performante, competitivitatea se bazează tot mai mult pe capacitatea de a transforma cunoașterea în valoare economică. De aceea, investițiile constante în cercetare și inovare susțin nu doar creșterea, ci și relevanța și reziliența companiilor. Aceste investiții pot fi realizate fie prin dezvoltarea de capacități proprii de cercetare, în cazul companiilor mari, fie prin colaborarea cu institute și centre de cercetare, în cazul companiilor mici și medii.
Unde se situează România în ceea ce privește inovarea și transferul tehnologic, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene?
România se află în continuare printre statele UE cu performanțe reduse în inovare și transfer tehnologic, fiind clasificată drept „Emerging Innovator”. Această poziție nu indică o lipsă de competență științifică, ci mai degrabă un decalaj persistent între potențialul de cercetare și investițiile pentru valorificarea lui.
În ultimul deceniu, finanțarea cercetării a rămas printre cele mai scăzute din UE, limitând dezvoltarea proiectelor pe termen lung, retenția specialiștilor și transformarea rezultatelor în aplicații economice. În acest context, multe institute au performat bazându-se în principal pe fonduri europene și internaționale, mai degrabă decât pe un sprijin național stabil.
Principala provocare rămâne transformarea rezultatelor de cercetare în avantaje economice concrete. Acest lucru necesită o susținere consecventă a cercetării, dezvoltării și inovării, tratate ca investiții strategice, nu ca finanțări punctuale.
Cum arată resursa umană din cercetare astăzi și cât de pregătită este pentru noile provocări ale tranziției verzi?
Resursa umană din cercetare demonstrează că poate performa la nivel internațional, inclusiv în domenii-cheie pentru tranziția verde: tehnologii verzi, economie circulară, bioeconomie sau eficiență energetică. Participarea la proiecte europene și rezultatele științifice confirmă existența unei expertize solide și capacitatea de a genera soluții aplicate.
În același timp, sistemul se confruntă cu provocări structurale: îmbătrânirea personalului, dificultăți în atragerea și retenția tinerilor cercetători și lipsa unei finanțări predictibile. Fără perspective clare de carieră și condiții competitive, există riscul pierderii specialiștilor către alte sisteme mai bine susținute.
În acest context, investiția în capitalul uman devine esențială, la fel de importantă ca infrastructura sau tehnologia, pentru a susține competitivitatea și răspunsul la noile provocări ale tranziției verzi.
Ce face ICECHIM pentru a atrage și reține tineri cercetători în România?
ICECHIM își propune să răspundă uneia dintre principalele provocări ale cercetării din România: atragerea și retenția tinerilor cercetători într-un sistem competitiv la nivel european. Institutul oferă un mediu de lucru performant, acces la infrastructură modernă, integrare în echipe multidisciplinare și implicare în proiecte naționale și europene, alături de sprijin pentru dezvoltarea profesională prin mentorat și programe doctorale și postdoctorale.
Tinerii cercetători sunt încurajați să-și dezvolte propriile proiecte, să participe la conferințe internaționale și să își construiască rețele de colaborare, mobilitatea academică fiind activ susținută.
Pe termen lung, ICECHIM colaborează cu universități și licee din țară și din străinătate, oferind stagii de practică și cercetare, pentru a atrage noi generații către acest domeniu. Astfel, contribuie la formarea unui bazin solid de specialiști și la consolidarea expertizei științifice necesare economiei.
Editor : A.D.V.