Extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele ar putea determina comercianții să transfere costurile către produsele nealimentare, avertizează Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii. El a declarat la Digi24 că măsura analizată de Ministerul Agriculturii riscă să provoace scumpiri puternice la detergenți, cosmetice și produse de îngrijire personală.
Reacția vine după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea extinderii plafonării adaosului comercial de la alimentele de bază la toate produsele alimentare vândute în magazine. O decizie ar putea fi discutată după 12 noiembrie, când Institutul Național de Statistică va publica noile date despre inflație.
Actuala măsură, aplicată unei liste de alimente de bază, urmează să expire la finalul anului.
Plafonarea adaosului nu garantează însă că produsele se vor ieftini. Prețul final poate continua să crească dacă se majorează costurile de producție, procesare, transport sau distribuție.
Feliciu Paraschiv susține că extinderea măsurii ar amplifica așa-numitul efect „waterbed” sau „saltea cu apă”. Acesta apare atunci când limitarea marjei comerciale pentru anumite produse determină recuperarea costurilor prin majorarea prețurilor la alte categorii de mărfuri.
„Din punctul nostru de vedere, va fi un dezastru economic dacă s-ar întâmpla așa ceva, pentru că noi am atras atenția și la prelungirea plafonării celor 21 de produse că efectul de waterbed, de saltea cu apă, care se va produce în urma acestei plafonări, va fi destul de vizibil”, a declarat vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii la Digi24.
În cazul în care plafonarea ar cuprinde toate alimentele, presiunea s-ar putea muta, în opinia sa, către produsele care nu intră în această categorie.
„Dacă pentru câteva produse efectul de waterbed este foarte vizibil, imaginați-vă ce se întâmplă când toate produsele alimentare vor fi plafonate. Ne îndreptăm către un dezastru. Vor crește extraordinar de mult, probabil se vor tripla prețurile la produsele neplafonate. Și aici mă refer la tot ce înseamnă produse de îngrijire personală, detergenți, cosmetice și așa mai departe”, a susținut Paraschiv.
Diferența dintre prețul primit de producător și cel facturat magazinului
Feliciu Paraschiv consideră că autoritățile ar trebui să verifice întregul traseu al produselor, de la fermă până la magazin, pentru a identifica etapele în care prețurile cresc cel mai mult.
El a dat exemplul laptelui, pentru care producătorii primesc aproximativ 1,70-2 lei pe litru, în timp ce produsul ar ajunge la recepția magazinului cu un preț de 7-8 lei.
„Domnul ministru ar trebui să meargă pe fir, pentru că statul român are pârghiile să intre în contabilitatea oricărei companii. Ar trebui să vadă cât îl costă într-adevăr pe producătorul român, dacă este suficient 1,70 lei sau 2 lei pe litru, și să meargă mai departe. De ce el ajunge de la 2 lei la poarta fabricii, la noi, la ușa magazinului, cu 7 sau 8 lei? Nici noi, retailerii, nu înțelegem”, a afirmat acesta.
La un preț de recepție de 8 lei și un adaos plafonat la 20%, produsul ar ajunge la raft la 9,60 lei. Reprezentantul comercianților susține însă că problema principală este creșterea de la aproximativ 2 lei, cât primește producătorul, la 7-8 lei, cât apare pe factura magazinului.
Paraschiv a acuzat existența unor companii care domină sectorul lactatelor și a cerut verificarea modului în care sunt formate prețurile. El a susținut că autoritățile trebuie să sprijine companiile care produc în România folosind materie primă locală.
„Trebuie să creștem producția internă, nu consumul”
Ministrul Agriculturii a argumentat că România trebuie să stimuleze consumul, pentru a evita reducerea activității în fabricile de procesare și pierderea locurilor de muncă. Feliciu Paraschiv consideră însă că prioritatea trebuie să fie creșterea producției interne și reducerea dependenței de importuri.
„Domnul ministru spunea că trebuie să creștem consumul. Nu este adevărat. Noi trebuie să creștem producția internă. Asta este problema noastră, ca să nu mai cumpărăm lucruri din import. Noi importăm carne, lactate, conserve, dulciuri, legume și fructe în extrasezon”, a declarat acesta.
Potrivit reprezentantului comercianților, o producție internă mai mare ar păstra mai mulți bani în economie, ar permite plata unor salarii mai ridicate și ar susține ulterior consumul.
El a dat ca exemplu sectorul cărnii de pasăre, susținând că exporturile au crescut cu 44% în 2025 față de anul precedent, fără ca industria să beneficieze ulterior de măsuri suficiente de sprijin.
Paraschiv a criticat și modelul în care România exportă materii prime, în special cereale, și importă ulterior produse procesate, precum aluaturi congelate, făinuri sau dulciuri, la prețuri mai mari.
„Neapărat trebuie să creștem producția internă, să reducem importurile și să nu mai exportăm materie primă. Noi exportăm cereale, ca după aceea să le importăm sub formă de prăjituri, dulciuri sau alte produse cu valoare adăugată. Practic, pierdem valoarea”, a concluzionat vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii.
Editor : A.D.