O serie de oficiali europeni consideră că, în lunile următoare, Kremlinul ar putea fi nevoit să recurgă la o a doua mobilizare forțată, în cazul în care pierderile semnificative de pe frontul ucrainean vor continua, scrie The Washington Post, citând surse familiarizate cu situația.
Potrivit interlocutorilor WaPo, perioada posibilă a mobilizării în Europa este considerată a fi după alegerile pentru Duma de Stat programate pentru septembrie. Totuși, nu toată lumea împărtășește acest punct de vedere, subliniază publicația: alți oficiali consideră că Kremlinul va pune mai degrabă campania militară în pauză decât să se hotărască să facă un pas riscant din punct de vedere politic.
Mobilizarea din 2022 a scăzut ratingurile lui Vladimir Putin și sprijinul public pentru război, precum și a provocat fuga în străinătate a sute de mii de ruși. „Motivul pentru care nu au făcut-o până acum va rămâne motivul pentru care nu o fac”, a declarat pentru WaPo unul dintre oficialii europeni. Rusia, potrivit acestuia, ar putea lua o pauză, deoarece menținerea războiului în forma actuală devine imposibilă.
Conform estimărilor Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, în anul 2025 trupele Federației Ruse au înregistrat pierderi de 425.000 de soldați, între morți și răniți. În același timp, conform datelor oficiale, au fost recrutați 417.000 de soldați cu contract și voluntari. Dacă ne bazăm pe cheltuielile bugetului federal, care plătește un bonus tuturor celor care au semnat un contract cu Ministerul Apărării, atunci anul trecut s-au înrolat în război doar 364.000 de persoane, a calculat Janis Klug, expert al Institutului german pentru probleme de securitate internațională.
În primul trimestru al anului 2026, ritmul de recrutare a soldaților contractuali în armată a scăzut la minimul ultimilor doi ani, conform calculelor sale: 70.500 de persoane în trei luni, sau aproximativ 800 de persoane pe zi.
Din decembrie anul trecut, ritmul de completare a efectivelor armatei se menține sub nivelul pierderilor de pe front, notează Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS) din Londra. În plus, se apropie de epuizare resursele economiei, care nu a fost încă complet orientată către sectorul militar: crește deficitul bugetar, care atrage recruții cu bonusuri generoase, deficitul de personal bate recorduri, iar sectoarele civile stagnează sau au intrat în recesiune.
Kremlinul se află în fața unei „alegeri fundamentale”, consideră IISS: fie să-și reducă ambițiile militare, fie să impună cerințe mult mai stricte asupra societății și economiei. Al doilea scenariu, în opinia IISS, ar putea include o nouă mobilizare, închiderea frontierelor, restricții privind libertatea muncii (cu trimiterea obligatorie a oamenilor la întreprinderile din domeniul apărării) și trecerea la o „economie complet militarizată”, care va combina proprietatea de stat și controlul statului asupra prețurilor.
Oficialii ruși continuă să insiste că nu există planuri pentru o nouă mobilizare. „În prezent, regiunile îndeplinesc sarcinile de recrutare pentru serviciul contractual; în Omsk, de exemplu, planul a fost recent depășit. Nu există nevoie de mobilizare, pur și simplu nu este oportună. Deocamdată, comisiile militare se descurcă cu recrutarea persoanelor de care avem nevoie”, a declarat marți generalul-locotenent Viktor Sobolev, membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat.
Despre o posibilă mobilizare în toamnă a vorbit pe 1 iunie, pe canalul său de Telegram, deputatul Dumei Andrei Gurulev. Potrivit acestuia, „decizia de principiu” în acest sens ar fi deja „luată” și ar fi legată de pierderile mari suferite de armată din cauza dronelor. Ulterior, Gurulev a declarat că mesajul a fost publicat de „dușmani” și constituie o „provocare”, iar canalul său de Telegram i-a fost „furat”.
Editor : A.R.