PSD pregătește reforma administrativ-teritorială: șase criterii pentru reorganizarea localităților. Când va fi gata documentul

PSD propune șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile, în cadrul reformei administrativ-teritoriale, care ar urma să fie finalizată în luna martie. Printre cele luate în calcul se numără populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică. Europarlamentarul social-democrat Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reformă, a precizat luni că primarii își vor duce actualele mandate până la capăt, în 2028, și că nu trebuie să existe temeri în această privință.

Dragoș Benea a prezentat, într-o conferință de presă susținută la sediul PSD, rezultatele discuțiilor exploratorii din cadrul grupului de lucru și cele șase criterii care vor sta la baza unei „matrice a sustenabilității” administrative.

„Această matrice va presupune un algoritm de punctare (…) care va arăta ce unitățile administrativ-teritoriale sunt sustenabile administrativ și care trebuie să fie reorganizate și comasate”, a declarat eurodeputatul.

Acesta a precizat că documentul privind reforma administrativ-teritorială ar urma să fie finalizat în luna martie, procesul fiind unul contra-cronometru.

„Este o cursă contra-cronometru, care își propune să se încheie undeva în luna martie”, a spus Benea.

Totodată, europarlamentarul a subliniat că reorganizarea nu va afecta actualele mandate ale primarilor.

„Fac o precizare importantă: în viziunea acestui grup de lucru, primarii trebuie să-și încheie acest mandat în 2028, deci nu trebuie să existe temeri pe acest subiect. Există doi factori de presiune, dacă pot să spun așa. Anul electoral 2028, știți că aceste modificări trebuie să fie făcute cu un an înainte de data alegerilor, și startul competiției pe fondurile europene, cadrul financiar multianual, unde unitățile administrativ-teritoriale trebuie să fie cât mai bine pregătite”, a explicat social-democratul.

Benea a adăugat că reforma ar fi trebuit începută mai devreme, în perspectiva finanțărilor europene din următorii ani.

„Poate chiar ieri trebuia să se întâmple această reformă administrativ-teritorială, dacă ne gândim la fondurile europene 2028-2034”, a afirmat acesta.

Care sunt cele șase criterii propuse de PSD

Potrivit lui Dragoș Benea, grupul de lucru a identificat șase criterii care vor fi folosite pentru a evalua sustenabilitatea unităților administrativ-teritoriale:

• Populația și demografia – numărul locuitorilor și evoluția demografică a fiecărei localități.
• Sustenabilitatea economică – compararea veniturilor și cheltuielilor proprii ale primăriilor, precum și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale.
• Capacitatea administrativă – competențele administrației locale, investițiile realizate și fondurile atrase.
• Conectivitatea – distanța dintre unitatea administrativ-teritorială și infrastructura de transport, unitățile sanitare sau serviciile de pompieri.
• Accesibilitatea – accesul locuitorilor la servicii de bază, precum școli, dispensare, grădinițe, creșe și servicii medicale.
• Serviciile publice locale – alimentarea cu apă, canalizarea, distribuția gazelor, iluminatul public și transportul în comun.

Pe baza acestor criterii va fi realizată o evaluare care să indice ce localități pot funcționa în actuala organizare administrativă și unde ar fi necesare reorganizări sau comasări.

Citește și: Manda, mesaj pentru miniștri: „S-ar putea ca pe unii să nu-i mai prindă Crăciunul în funcţie”. Care e miza declarațiilor

Comitete județene pentru reorganizarea administrativă

În fiecare județ ar urma să fie înființat un comitet de reorganizare, în jurul instituției prefectului. Din aceste structuri vor face parte reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de Cadastru, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.

„Aceste comitete județene vor asigura consultarea autorităților administrației publice locale și, pe baza criteriilor, vor transmite propunerea de reorganizare administrativă la nivelul fiecărui județ către MAI și Ministerul Dezvoltării. Un alt obiectiv al acestui demers este ca, după parcurgerea tuturor acestor etape, să generăm primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust și care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului”, a declarat Dragoș Benea.

Europarlamentarul a precizat că reforma nu presupune dispariția satelor sau a localităților care ar putea fi incluse într-o structură administrativă reorganizată. Potrivit acestuia, actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție va fi păstrată.

„Vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție, și anume: sate, comune, orașe, municipii și județe. Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective. Aici aș forța o analogie (…) cu ce s-a întâmplat în contextul comasării unităților școlare. Acea comasare de școli a presupus pierderea personalității juridice a unor unități de învățământ. Asta nu înseamnă că a dispărut școala cu totul, că s-a desființat. Elevii tot acolo merg, dar au dispărut funcții de directori, de directori adjuncți, de contabili-șefi, consilii de administrație”, a explicat Benea.

Acesta a mai spus că, în elaborarea analizei, grupul de lucru utilizează inclusiv instrumente complexe de inteligență artificială, prin care sunt corelate volume mari de informații din baze de date publice.

PSD își asumă costul politic al reformei

Dragoș Benea a susținut că reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic, pe care PSD este pregătit să și-l asume, argumentând că schimbările ar urma să fie în beneficiul cetățenilor.

„La capătul acestui proces, odată cu implementarea reformei, este de așteptat să avem primării cu o capacitate administrativă substanțial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate, eligibile la finanțări europene sau de la bugetul de stat, pe care în actualul format administrativ nu le-ar putea obține din cauza fragmentării și fărâmițării administrative”, a menționat europarlamentarul.

Acesta a atras atenția că reorganizarea este importantă și în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, în condițiile în care fondurile de coeziune ar urma să scadă față de perioadele anterioare.

Potrivit datelor prezentate de Benea, în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte aproximativ 1.100 de localități cu cel mult 3.000 de locuitori. De asemenea, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au în continuare o administrație locală „bugetofagă”, de nivel „orășenesc”.

Editor : Ana Petrescu