Indiferent de greutatea corpului nostru, glezna este o articulație complexă care ne ajută să mergem, preluând toată greutatea corpului. Uzura cartilajului oaselor care formează articulaţia gleznei – tibia, talusul şi fibula – conduc la artroză, o degenerare care poate afecta grav mobilitatea şi calitatea vieţii. Andrei Constantinescu, medic ortoped-traumatolog în reţeaua MedLife, specializat pe chirurgia gleznei şi a piciorului spune că, în funcţie de stadiul de degradare a articulaţiei, glezna se poate proteza, şi, cu ajutorul unui pacient motivat, dornic să îşi recâştige mobilitatea şi să scape de durere, artroplastia poate fi cea mai bună soluţie.
Cum apare artroza gleznei?
Artroza gleznei poate apărea în urma unor traumatisme precum fracturi sau entorse severe, dar și din cauza unor afecțiuni precum reumatismul sau alte boli inflamatorii. Un alt factor de risc îl reprezintă predispoziția ereditară, care influențează calitatea cartilajului.
„Artroza gleznei este o patologie degenerativă, adică o dată instalată, procesul evoluează mereu spre agravare, niciodată spre ameliorare. Cartilajul de la nivelul gleznei este subțire, iar glezna preia toată greutatea corpului pe o suprafață mică, de vreo 4,4 centimetri pătrați. Acest lucru duce la o artroză care se instalează mult mai repede spre deosebire de genunchi. În aproximativ 80% din situaţii, cauza principală o reprezintă traumatismele. Fie că vorbim de fracturi tratate chirurgical sau non-chirurgical, fie că vorbim de entorse de gleznă mai severe, entorse repetate sau leziune de cartilaj, în timp, toate acestea duc la degenerare articulaţiei”, a explicat dr. Constantinescu.
Medicul a precizat, totodată, că glezna preia aceeaşi greutate a corpului ca genunchiul, dar pe o suprafaţă mult mai mică. Tocmai de aceea, este o zonă sensibilă.
„Când mergem, glezna preia până la de 5 ori greutatea corpului, iar când alergăm între 9 și 12 ori. E o presiune fantastic de mare pe o articulație foarte mică. Acesta este și motivul pentru care, după o fractură la nivelul gleznei, artroza de gleznă poate să apară foarte repede, după 6 luni – 1 an. Pacientul va simţi durere la mers, dar uneori şi în repaus. Durerea evoluează. Începe de la o durere moderată care se agravează atunci când stăm mai mult în picioare sau mergem. Pe măsură ce artroza evoluează, durerea va deveni din ce în ce mai puternică şi va fi însoţită şi de pierderea mobilităţii articulaţiei, pentru că toate tendoanele ni se contractă, inclusiv și cel mai important, tendonul achilean. De asemenea, durerile pot să evolueze ondulant. Avem perioade în care doare moderat sau chiar foarte puternic și perioade în care nu mai doare aproape deloc. Un aspect esențial pe care pacienții trebuie să îl înțeleagă este că dispariția durerii nu echivalează cu vindecarea artrozei”, menţionează medicul ortoped.
Când este necesară protezarea gleznei
Protezarea, spune medicul, este indicată in cazul pacienţilor cu artroze severe şi/sau deformări importante, pentru care tratamentul conservator nu oferă rezultate sustenabile.
„Tratamentul conservator pentru artroza de gleznă constă în kinetoterapie, pentru menținerea mobilității articulației cât de mult se poate, asociată cu fizioterapie, care ajută la controlul durerii și al inflamației. La acestea se pot adăuga infiltrații cu diverse substanțe, precum acid hialuronic și/sau PRP. Este important de menționat că infiltrațiile funcționează foarte bine pentru genunchi, dar rezultatele nu sunt la fel de sustenabile la nivelul gleznei. Pacienții care suferă de artroză atât la genunchi, cât și la gleznă fac adesea această comparație, însă cele două articulaţii sunt complet diferite, cu anatomie și biomecanică distincte”, a sublinat specialistul.
Contraindicații pentru artroplastia de gleznă
Există şi pacienţi pentru care această intervenţie chirugicală are o contraindicaţie relativă iar decizia protezării variază de la caz la caz.
„Pacienții cu pareză sau paralizie a membrului inferior și capital osos scăzut, precum și cei care necesită o revizie după o protezare anterioară nu sunt mereu eligibili pentru această procedură, decizie ce variază de la caz la caz, de la pacient la pacient. De asemenea, protezarea este exclusă atunci când pacientul prezintă o necroză extinsă a talusului, deoarece proteza nu se va integra, articulația se va prăbuși, iar pacientul va ajunge, din nou, pe masa de operație. O altă contraindicație o reprezintă sechelele neurologice după un AVC, care afectează funcționarea normală a musculaturii gleznei și a piciorului.
Există, însă, și o zonă de speranță. Avem categorii de pacienți pentru care artroplastia gleznei devine o soluție, după eliminarea anumitor obstacole. De exemplu, un pacient care suferă de obezitate poate deveni candidat la operație după o scădere în greutate. În cazul pacienților diabetici, boala trebuie să fie strict controlată, iar analizele în parametri normali”, a menționat chirurgul.
Proteza gleznei redă mobilitatea pacientului
Operaţia de protezare a gleznei presupune înlocuirea articulaţiei degenerate cu un implant, scopul intervenţiei fiind eliminarea durerii şi îmbunătăţirea mobilităţii gleznei şi a piciorului.
“Proteza de gleznă pe care o folosesc cel mai des este cea făcută dintr-un metal special numit tantalum, metal trabecular. Este un material folosit şi în aeronautică spațială, fiind un metal foarte rezistent care imită structura naturală a osului, precum şi porozitatea acestuia. Avantajul acestei proteze este faptul că se prinde de os foarte repede. În funcţie de evoluţia patologiei, pacienţii scapă de dureri în proporţie de 98% din cazuri. Nu vor avea o mobilitate ca în cazul unei glezne sănătoase, dar vor simţi o îmbunătăţire evidentă şi ce e mai important, vor putea să meargă. Proteza de gleznă are o durată de viaţă de aproximativ 15 ani.
Rezultatul va fi întotdeauna mai bun pentru un pacient care vine la medic în stadiul incipient al artrozei. În acest caz, parcurgem împreună toate etapele de tratament. Lucrurile devin mai complexe atunci când intervenția este amânată ani la rând, până când durerea devine insuportabilă. Din fericire, medicina oferă soluții și pentru situații complexe. Am avut inclusiv cazuri în care am operat ambele glezne în cadrul aceleiași intervenții. Au fost pacienți hotărâți să își recâștige mobilitatea și să se bucure de o viață activă pentru cât mai mult timp”, a menţionat dr. Andrei Constantinescu.
9 din 10 pacienți încep să calce pe picior încă din prima zi după artroplastia gleznei
Succesul intervenției nu se oprește, însă, în sala de operație. La fel ca la orice altă artroplastie, recuperarea este graduală și depinde enorm de implicarea ulterioară a pacientului. Medicul subliniază că nicio proteză nu își poate îndeplini rolul fără un program riguros de recuperare.
“Oricât ne-am dori ca pacienții noștri să fie complet recuperați a doua zi după operație, acest lucru este imposibil. După o artroplastie de gleznă, piciorul va fi imobilizat într-un aparat gipsat din rășină pentru 3 sau 4săptămâni, în funcție de complexitatea cazului și de calitatea osului. Cu toate acestea, 9 din 10 pacienți încep să calce pe picior încă din prima zi postoperator. Excepția o reprezintă persoanele foarte în vârstă, unde densitatea osoasă este scăzută. În cazul lor, timp de două-trei săptămâni nu vor călca pe picior cu toată greutatea, ci doar vor pune piciorul jos, în sol.
Drumul spre vindecare continuă însă și acasă, unde un program personalizat de exerciții devine cel mai bun aliat, ca după orice intervenție ortopedică. Le spun tuturor pacienților mei să meargă cel puțin de trei-patru ori pe zi, câte 20 de minute, încă din a doua zi după operație. Mișcarea este esențială în acest stadiu, iar disconfortul sau umflarea firească a gleznei dupa o intervenţie chirurgicală nu trebuie să îi sperie pe pacienți. Cu cât pacientul merge mai mult, cu atât procesul de vindecare va fi mai rapid și mai eficient.
Revenirea la activitățile cotidiene se face treptat. La 40-50 de zile de la intervenţie pacientul poate să se întoarcă la condus. La 3 luni de la operație, libertatea de mișcare crește, fiind permise activități fizice moderate, cum sunt alergarea sau mersul cu bicicleta. Deși un ușor disconfort și umflarea gleznei mai pot persista timp de trei-patru luni, procesul este unul absolut normal. Rezultatele finale și beneficiul complet al protezei se conturează, în general, între 6 și 9 luni”, a subliniat medicul.
Specialist în chirurgia gleznei
Disciplina din perioada de recuperare, în cazul protezării de gleznă, este o regulă esențială pentru o evoluție optimă, explică dr. Andrei Constantinescu. În primele 3-4 săptămâni, pacientul trebuie să facă mișcare zilnic între 30 și 60 de minute, însă în reprize scurte, de 15-20 de minute. Ulterior, efortul trebuie să crească progresiv.
„Chirurgia gleznei și a piciorului reprezintă un domeniu de nișă, iar recomandarea mea fermă pentru pacienți este să se adreseze medicilor supraspecializați, care realizează aceste intervenții în mod constant, nu doar ocazional. Focusul pe un singur segment oferă, de fapt, garanția celor mai bune rezultate. Protezarea gleznei este o intervenție de referință în practica mea curentă, fiind o procedură pe care o realizez frecvent. Această activitate clinică este susținută direct de activitatea de cercetare și de participarea ca speaker la congrese medicale. Este parcursul prin care aduc cele mai înalte standarde în sala de operație. Medicina și tehnologia evoluează rapid, iar în următorii ani vom vorbi despre soluții și mai performante, al căror impact real se va reflecta direct în calitatea vieții fiecărui pacient”, a concluzionat dr. Constantinescu.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.