O organizație a câștigat un proces, în primă instanță, care obligă Secretariatul General al Guvernului să furnizeze numărul și data fiecărei Hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, dar și să menționeze dacă sunt clasificate.
Procesul a fost câștigat în primă instanță la Tribunalul București de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
Asociația a cerut Guvernului încă din septembrie să îi furnizeze numărul și data fiecărei Hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 și până în prezent, dar și să menționeze dacă au fost clasificate, cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și în ce clasă și nivel de clasificare se află.
- Demersul APADOR-CH vine după ce a cerut Guvernului să publice valoarea ajutoarelor oferite de România Ucrainei în ultimii ani, iar Ministerul Apărării a subliniat că este vorba de informații clasificate care se regăsesc în hotărâri de Guvern „nedestinate publicului”.
Asociația susține că este un prim pas spre desecretizare
„Chiar și după această victorie în justiție, valoarea reală a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne, deocamdată, necunoscută. Avem, cel mult, promisiunea că vom afla în ce hotărâri se ascund aceste cifre, dar nu și cifrele în sine”, subliniază, însă, APADOR-CH.
Asociația susține că, dacă va obține datele hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele pentru Ucraina, „se vor putea cere informații despre valoarea exactă a ajutoarelor prevăzute în aceste hotărâri”.
„În caz de refuz, va trebui apelat din nou la instanță. Adică, se va ajunge la noi procese și, implicit, la o durată mare de timp, poate la nivelul anilor, pentru aflarea unor informații de acest gen”, subliniază, însă, APADOR-CH.
Asociația mai subliniază că ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici și că în alte state europene aceste informații sunt accesibile cetățenilor.
„Este firesc ca cetățenii care produc acești bani să știe, măcar la nivel minimal, cum și pe ce bază au fost luate deciziile respective. Mai ales în contextul în care același Guvern le cere cetățenilor săi eforturi bugetare și măsuri de austeritate.
Secretomania instituțională nu protejează securitatea națională. Dimpotrivă, ea alimentează neîncrederea și narativele conspiraționiste, împiedicând cetățenii să înțeleagă cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici”, este concluzia APADOR-CH.
Editor : M.G.