Cursa înarmărilor se intensifică în Peninsula Coreeană, unde Phenianul își dezvoltă arsenalul de rachete și drone cu ajutorul experienței acumulate în războiul din Ucraina și al cooperării militare cu Rusia. Coreea de Sud răspunde prin teste cu noi arme și prin majorarea cheltuielilor pentru apărare, în timp ce tensiunile de-a lungul uneia dintre cele mai militarizate frontiere din lume continuă să crească, arată The New York Times.
O escaladare neobișnuită înregistrată în această lună a scos în evidență arsenalele tot mai letale pe care Coreea de Nord și Coreea de Sud le dezvoltă de-a lungul uneia dintre cele mai puternic fortificate frontiere din lume.
Coreea de Nord și Coreea de Sud se află într-o rivalitate militară acerbă încă de la sfârșitul Războiului din Coreea, încheiat printr-un armistițiu fragil. După prăbușirea blocului sovietic, Phenianul și-a concentrat eforturile asupra dezvoltării armelor nucleare. În prezent, Coreea de Nord își modernizează rapid și forțele convenționale, cu ajutorul parteneriatului militar cu Rusia, revitalizat în contextul războiului din Ucraina.
În schimbul armelor și al soldaților nord-coreeni, Rusia i-a oferit Coreei de Nord un adevărat laborator de luptă, în care aceasta își poate testa armele și trupele, îmbunătăți performanțele rachetelor și dobândi experiență în războiul cu drone. Armata nord-coreeană ar putea deveni în curând capabilă să lanseze roiuri masive de drone ieftine, menite să copleșească sistemele de apărare mai costisitoare și mai sofisticate ale Coreei de Sud și ale forțelor americane staționate în această țară.
Ostilitatea în creștere de-a lungul frontierei intercoreene conferă o dimensiune tot mai amenințătoare consolidării militare din regiune. În ultimele luni, Coreea de Nord a început să-și fortifice intens granița, instalând arme mai puternice și adăugând garduri de sârmă ghimpată, bariere de beton și câmpuri de mine.
Tensiunile au crescut și mai mult după ce, luna trecută, trei soldați sud-coreeni au fost răniți de mine terestre nord-coreene care, potrivit Seulului, fuseseră amplasate la sud de linia de demarcație, al cărei traseu nu este clar delimitat în toate sectoarele.
De atunci, cele două Corei au făcut schimb de focuri de avertisment și au lansat amenințări privind posibilitatea unui conflict militar.
O escaladare rară, de tipul „ochi pentru ochi”, produsă în această lună, a scos apoi în evidență arsenalele tot mai letale pe care cele două țări le acumulează de-a lungul frontierei lor, deja una dintre cele mai fortificate din lume.
La începutul acestei luni, sub supravegherea liderului Kim Jong-un, Coreea de Nord a lansat ceea ce a prezentat drept o rachetă balistică cu capacitate nucleară. Proiectilul a fost lansat de pe coasta de est a țării, către apele dintre Extremul Orient al Rusiei și insula Hokkaido, din nordul Japoniei.
Oficialii din Coreea de Sud și Japonia au estimat că racheta a parcurs aproximativ 430 de mile, în timp ce Phenianul a susținut că distanța a fost de 621 de mile. Coreea de Nord i-a ridiculizat pe oficialii celor două țări pentru că ar fi pierdut urma ogivei și a afirmat că aceasta a efectuat manevre bruște și neregulate, „asemănătoare undelor”, în timp ce zbura cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului. Aceste caracteristici sunt asociate rachetelor hipersonice.
„Aceasta înseamnă că nu există nicio modalitate de a evita acest atac”, a declarat Coreea de Nord.
Potrivit lui Shin Jong-woo, secretarul general al Forumului Coreean pentru Apărare și Securitate din Seul, lansarea nord-coreeană „nu a fost o simplă demonstrație de forță, ci o dovadă că dezvoltarea sistemului său de arme hipersonice se află în etapa finală”.
De regulă, Coreea de Sud răspunde la testele cu rachete ale Coreei de Nord prin declarații succinte, în care condamnă lansările drept provocări. De această dată, însă, la cinci zile după testul nord-coreean, Seulul și-a testat pentru prima dată propria rachetă balistică hipersonică, în prezența președintelui Lee Jae Myung. Gestul indică îngrijorarea tot mai mare a autorităților sud-coreene față de progresele rapide ale tehnologiei de rachete dezvoltate de Phenian.
Beneficiile Rusiei
În timpul testului nord-coreean cu racheta hipersonică, Kim Jong-un a îndemnat armata țării să „îl facă pe inamic să recunoască în mod repetat fiabilitatea și letalitatea” armelor sale.
Progresele Phenianului au fost posibile, în parte, datorită datelor valoroase obținute pe câmpul de luptă și a feedbackului acumulat în timp ce Coreea de Nord ajuta Rusia în războiul din Ucraina, a declarat Anton Ponomarenko, cercetător la Pacific Forum, care monitorizează cooperarea militară dintre cele două țări.
Acesta a remarcat că îmbunătățirea preciziei și a manevrabilității ogivelor nord-coreene face ca amenințarea la adresa Coreei de Sud să fie „mai substanțială”.
Cooperarea cu Rusia a ajutat Coreea de Nord să-și dezvolte și noi capacități în domeniul dronelor. Phenianul a învățat din conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu că dronele ieftine pot copleși sistemele costisitoare de apărare antiaeriană.
În cadrul unui exercițiu militar desfășurat luna trecută, un roi de drone nord-coreene a atacat o insulă folosită drept țintă, în timp ce rachete de croazieră și rachete balistice au lovit simultan din direcții diferite. Potrivit experților în domeniul apărării, tacticile în continuă evoluție ale Phenianului ar putea obliga Coreea de Sud și aliații săi să-și reproiecteze sistemele de apărare antiaeriană, cu costuri foarte ridicate.
Parteneriatul ruso-nord-coreean în domeniul dronelor s-a extins rapid. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia a recrutat 12.000 de muncitori nord-coreeni pentru fabricile sale de drone Geran-2 din Tatarstan și a trimis, în același timp, ofițeri în Coreea de Nord pentru a instrui operatorii de drone.
Un grup de monitorizare a sancțiunilor a avertizat luna trecută că interesul tot mai mare al Rusiei pentru forța de muncă nord-coreeană, în diverse sectoare ale industriei de apărare, sporește riscul ca tehnologii militare esențiale să ajungă în mâinile Phenianului.
Consecințele acestei cooperări sunt deja vizibile. Fotografiile realizate în timpul vizitei lui Kim Jong-un la o fabrică de drone, luna trecută, sugerează că Coreea de Nord a început producția în serie a acestor aparate.
„Vom asista la o adâncire a dezechilibrului dintre atacurile cu costuri reduse și apărarea cu costuri ridicate”, a declarat Hong Min, analist la Institutul Coreean pentru Unificare Națională din Seul.
Echilibrul fricii
Chiar înainte de a începe să primească ajutor din partea Rusiei, Coreea de Nord depunea eforturi pentru a-și face armele mai greu de detectat și de interceptat. A testat rachete lansate de pe submarine și de pe platforme mobile ascunse în tuneluri. De asemenea, a trecut de la combustibil lichid la combustibil solid, reducând semnificativ timpul necesar pregătirii lansării rachetelor.
Pe măsură ce Coreea de Nord își îmbunătățește rachetele, dintre care unele pot transporta atât focoase convenționale, cât și nucleare, identificarea naturii unui atac va deveni tot mai dificilă.
„Va deveni extrem de dificil pentru noi să discernem natura focoaselor sau intenția din spatele unui atac bazându-ne exclusiv pe lansarea în sine”, a declarat Kim Yong-ho, fost director al serviciului de informații strategice din cadrul Ministerului Apărării din Coreea de Sud.
Seulul se bazează în continuare pe prezența bazelor militare americane și, în ultimă instanță, pe arsenalul nuclear al Statelor Unite pentru a descuraja un eventual atac nuclear nord-coreean.
Coreea de Sud nu a încercat să-și dezvolte propriile arme atomice. În schimb, a urmărit să contracareze capacitățile tot mai mari de atac ale Phenianului prin consolidarea arsenalului convențional, în cadrul unei strategii pe care analiștii o descriu drept un „echilibru al fricii”.
Strategia sud-coreeană se bazează pe trei piloni: lovituri preventive, apărare antirachetă și represalii masive în cazul unui atac.
În ziua în care Coreea de Sud a testat prima sa rachetă hipersonică, biroul președintelui Lee a publicat o fotografie în care acesta inspecta o altă armă nouă, racheta Hyunmoo-5. Supranumită „monstru” de presa locală, aceasta ar putea transporta, potrivit unor surse, o încărcătură explozivă de opt tone. Arma este concepută pentru a penetra buncăre și a lovi ținte aflate în adăposturi la mare adâncime sub pământ, inclusiv comandanți și lideri militari inamici.
Într-un interviu acordat ziarului The New York Times luna trecută, Lee a descris capacitatea Coreei de Sud de a riposta prin mijloace convenționale drept „probabil una dintre cele mai performante din lume”.
„Chiar dacă Coreea de Nord ar deține arme nucleare, acestea ar servi doar ca măsură defensivă de ultimă instanță”, a afirmat el. „Utilizarea lor în scop ofensiv ar asigura autodistrugerea Coreei de Nord.”
Pentru a monitoriza activitatea balistică a Coreei de Nord, Coreea de Sud utilizează avioane de recunoaștere și sateliți, în strânsă coordonare cu Statele Unite. Seulul deține, de asemenea, superioritatea aeriană și navală, în timp ce Phenianul se bazează în mare măsură pe avioane învechite, din era sovietică. În plus, capacitățile noilor distrugătoare nord-coreene nu au fost încă demonstrate pe deplin.
La fel ca Phenianul, Seulul a folosit experiența conflictelor din străinătate pentru a-și impulsiona industria de apărare. În iunie, Lee a declarat că, în timpul războaielor din Ucraina și Iran, lideri străini s-au grăbit să achiziționeze rachete sud-coreene de apărare antiaeriană. Potrivit acestuia, o țară a trimis chiar un avion de marfă pentru a prelua echipamentele direct de pe linia de producție.
Coreea de Nord a reușit să plaseze pe orbită primul său satelit militar de recunoaștere în 2023, deși oficialii sud-coreeni au calificat tehnologia acestuia drept rudimentară. Cu toate acestea, Phenianul recuperează teren în tot mai multe domenii, alimentând o cursă a înarmărilor în care fiecare parte încearcă să contracareze progresele celeilalte.
La patru zile după ce Lee a inspectat racheta Hyunmoo-5, Coreea de Nord a lansat ceea ce analiștii au identificat drept o rachetă proprie de tip „bunker-buster”, concepută pentru a distruge fortificații subterane. Aceasta ar putea transporta o încărcătură utilă de 2,5 tone, neobișnuit de mare pentru o rachetă balistică cu rază scurtă de acțiune.
Analiștii din domeniul apărării afirmă că Phenianul a depășit deja Seulul în anumite domenii militare. Unele dintre testele recente ale dronelor sud-coreene s-au încheiat cu eșecuri răsunătoare, aparatele prăbușindu-se la scurt timp după decolare.
În decembrie, Coreea de Nord a prezentat corpul finalizat al navei pe care a descris-o drept primul său submarin cu propulsie nucleară. În schimb, Coreea de Sud se află încă în negocieri cu Washingtonul pentru a obține combustibilul necesar unui submarin similar, pe care speră să-l construiască până la jumătatea anilor 2030.
Coreea de Sud răspunde amenințării tot mai mari din partea Phenianului prin majorarea cheltuielilor militare într-un ritm record. Seulul s-a angajat să crească bugetul apărării de la 2,8% la 3,5% din produsul intern brut, devenind primul aliat al Statelor Unite care adoptă un asemenea obiectiv, în contextul presiunilor exercitate de Washington asupra partenerilor săi pentru a-și reduce dependența de forțele americane.
Cu toate acestea, cea mai mare amenințare reprezentată de Coreea de Nord ar putea să nu vizeze direct Coreea de Sud. Dacă Rusia ar ajuta Phenianul să-și dezvolte capacitatea de a lovi teritoriul Statelor Unite cu focoase nucleare, Washingtonul ar putea deveni mai reticent în a interveni pentru apărarea aliatului său, a afirmat Lami Kim, specialistă în probleme coreene la Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra.
„Acest lucru ar submina credibilitatea strategiei de descurajare extinsă a SUA, întrucât Washingtonul s-ar confrunta cu perspectiva de a risca atacuri nucleare asupra orașelor americane pentru a apăra Coreea de Sud”, a declarat ea.
Editor : C.A.