Oamenii de știință au detectat semnale provenind de la cea mai mică scară a naturii explorată vreodată, o lume de 100 de miliarde de ori mai mică decât un atom, pe care unii fizicieni au numit-o „zeptovers”. Descoperirea, realizată în urma unui experiment desfășurat la Marele Accelerator de Hadroni de la CERN, ar putea contribui la identificarea unor particule necunoscute și la înțelegerea materiei întunecate. Cercetătorii spun însă că sunt necesare mai multe date pentru a explora această dimensiune a lumii subatomice, scriu jurnaliștii BBC.
Cercetarea, coordonată de oameni de știință de la Universitatea din Cambridge, a fost realizată în urma unui experiment desfășurat la Marele Accelerator de Hadroni (LHC).
Instalația, aflată la Laboratorul European pentru Fizica Particulelor (CERN), la granița dintre Elveția și Franța, este o mașinărie uriașă care accelerează și ciocnește particule la energii foarte mari, pentru a le studia structura și a descoperi ce se află în interiorul materiei.
Rezultatul este important deoarece ar putea ajuta cercetătorii să dezvolte o teorie mai cuprinzătoare despre modul în care funcționează Universul.
„La ușa” zeptoversului
Materia întunecată reprezintă o mare parte din Univers, însă oamenii de știință întâmpină în continuare dificultăți în a o detecta.
Cercetătorii știu că aceasta există deoarece forța sa gravitațională influențează materia obișnuită. În celelalte privințe, însă, materia întunecată a rămas invizibilă pentru instrumentele de observație.
În cadrul experimentului, particulele au fost ciocnite la energii foarte mari, iar oamenii de știință au analizat fragmentele rezultate în urma coliziunilor.
Printre acestea se numără și o particulă subatomică, mai mică decât un atom, numită quark „beauty”.
Particula este instabilă și există doar aproximativ o trilionime și jumătate de secundă înainte de a se transforma în alte particule, printr-un proces numit dezintegrare.
În ciuda duratei sale de viață extrem de scurte, cercetătorii au reușit să detecteze interacțiunile acesteia cu alte particule minuscule, la o scară de un miliard de trilioane de metri.
Unele teorii sugerează că, la aceste dimensiuni, particulele ar putea fi mai sensibile la influența materiei întunecate. Aceasta ar putea modifica modul în care quarkurile interacționează și se dezintegrează. Prin urmare, identificarea unor efecte la această scară ar putea oferi indicii importante despre natura materiei întunecate.
„Batem la ușa acestui zeptovers”, a declarat pentru BBC News dr. Harry Cliff, de la Universitatea din Cambridge, coordonatorul analizei datelor.
El a explicat că acest „dans” subatomic le-a oferit cercetătorilor o poziție privilegiată pentru a observa comportamentul unor posibile particule noi.
„Ceea ce vrem să facem acum este să intrăm, să explorăm și să descoperim ce particule noi ne așteaptă acolo. Iar pentru a face acest lucru, avem nevoie de mai multe date”, a adăugat Cliff.
Cele 28 de țări implicate în proiect au convenit asupra unei modernizări în valoare de 150 de milioane de lire sterline a detectorului LHCb, parte a Marelui Accelerator de Hadroni. Investiția ar permite creșterea de zece ori a frecvenței cu care sunt înregistrate aceste dezintegrări.
„Astfel, vom putea explora interiorul zeptoversului și vom vedea ce ne așteaptă acolo”, a spus Cliff.
Reducerile bugetare amenință implicarea cercetătorilor britanici
Anul trecut, însă, agenția UK Research and Innovation (UKRI), organismul guvernamental responsabil cu finanțarea cercetării, a anunțat că își retrage contribuția financiară destinată modernizării planificate.
Ulterior, în această vară, agenția a anunțat reduceri ale finanțării pentru mai multe alte proiecte din domeniul fizicii particulelor și al astronomiei, inclusiv pentru celebrul telescop Lovell de la Jodrell Bank.
Deși cercetarea a fost coordonată de oameni de știință din Cambridge, reducerile bugetare ar putea afecta participarea Regatului Unit la viitoarele proiecte. Prof. Tim Gershon, coordonatorul colaborării internaționale LHCb, a declarat pentru BBC News că implicarea deplină a cercetătorilor britanici în acest domeniu ar putea fi pusă sub semnul întrebării.
„Marea Britanie riscă să nu mai fie implicată și să nu mai facă descoperiri cu adevărat importante”, a declarat el.
„Dar cred că cel mai mare impact pe termen lung va veni din faptul că Marea Britanie nu va mai beneficia de formarea tinerilor cercetători, care reprezintă, de fapt, cea mai mare valoare a noastră.”
Printre cercetătorii aflați la începutul carierei se numără și dr. Mary Richardson-Slipper, membră a echipei care a contribuit la descoperirea semnalelor de la scara zeptoversului. În contextul reducerilor bugetare din domeniul fizicii, aceasta își reevaluează perspectivele profesionale.
„Îmi place foarte mult să fiu aici, în Marea Britanie, dar caut locuri de muncă în străinătate, deoarece acolo par să existe mai multe oportunități în acest moment”, a declarat Richardson-Slipper.
Ea a adăugat că mulți dintre colegii săi care lucrează în domeniul fizicii fundamentale s-au mutat deja în alte țări.
Reducerile au loc în pofida unei creșteri record a bugetului alocat științei. Profesorul Brian Cox, prezentator de televiziune și cercetător în domeniul fizicii particulelor la Universitatea din Manchester, care nu a făcut parte din echipa de cercetare, a descris rezultatul drept „important”.
În același timp, el a criticat decizia recentă de reducere a finanțării britanice pentru proiectul CERN.
„Ar fi extraordinar să renunțăm la poziția de lider științific a Marii Britanii în acest moment, afectând programul viitor de cercetare și prejudiciind grav reputația noastră internațională, câștigată cu greu”, a declarat Cox.
La rândul său, UKRI a transmis pentru BBC News că rămâne un membru pe deplin angajat al CERN și că este al doilea cel mai mare finanțator al organizației, cu o contribuție de aproximativ 175 de milioane de lire sterline pe an.
Un purtător de cuvânt al agenției a declarat: „Am solicitat consultanță independentă și am pus în aplicare un portofoliu interesant de noi investiții în infrastructură, care include proiecte în domeniul energiei curate, imagisticii medicale și patrimoniului cultural. Cu toate acestea, ca de obicei, au existat mai multe cereri interesante de finanțare decât am putut susține.”
Editor : C.A.