Câinii-robot produși de o companie din China au la bază tehnologii dezvoltate în cadrul unor proiecte de cercetare finanțate de armata Statelor Unite. Reuters arată cum cercetarea americană publicată pentru a accelera progresul în robotică a fost transformată de producătorii chinezi în produse fabricate la scară largă și vândute la prețuri mult mai mici.
Compania chineză Unitree Robotics, unul dintre cei mai importanți producători de roboți umanoizi și patrupedi din lume, și-a construit succesul în domeniul câinilor-robot pornind, în parte, de la inovații dezvoltate în proiecte de cercetare finanțate de armata Statelor Unite, potrivit unei investigații Reuters.
Cazul Unitree scoate la iveală o problemă mai amplă pentru Statele Unite: Washingtonul finanțează cercetări de vârf și contribuie la dezvoltarea unor tehnologii revoluționare, însă companiile chineze reușesc adesea să le transforme mai rapid în produse fabricate în serie și comercializate la scară globală.
De la cercetarea militară americană la succesul Unitree
Modelul Go2 al Unitree, lansat în 2023 și vândut cu aproximativ 1.600 de dolari, a contribuit la ascensiunea rapidă a companiei pe piața mondială a roboților patrupedi.
Potrivit mai multor cercetători implicați în proiectele americane, tehnologia din spatele acestor roboți are legături cu cercetări finanțate de Laboratorul de Cercetare al Armatei SUA, parte a DEVCOM, precum și de alte programe militare americane.
Gavin Kenneally, fost cercetător la Universitatea din Pennsylvania și participant la unul dintre aceste proiecte, a declarat că programul finanțat de armata americană s-a transformat, practic, în primul robot Unitree care a ajuns să fie produs la o anumită scară.
Un alt cercetător, Ben Katz, care a lucrat la laboratorul de robotică biomimetică al MIT, a remarcat asemănările dintre roboții Unitree din seria Go și Mini Cheetah, un robot revoluționar dezvoltat în cadrul cercetărilor americane.
Potrivit lui Katz, dimensiunile roboților Unitree erau aproape identice cu cele ale Mini Cheetah.
Unitree nu a făcut însă nimic ilegal prin utilizarea acestor cercetări. Rezultatele proiectelor americane au fost publicate în mod deschis, tocmai pentru a accelera progresul științific și tehnologic.
Purtătoarea de cuvânt a Laboratorului de Cercetare al Armatei, Amanda Ligon, a declarat că cercetarea a contribuit la dezvoltarea ecosistemului american de robotică și a stat la baza unor proiecte ulterioare atât în sectorul public, cât și în cel privat.
China a transformat cercetarea în producție de masă
Diferența majoră dintre cele două țări nu este neapărat capacitatea de inovare, ci viteza cu care inovația este transformată în produse comerciale.
Unitree a vândut anul trecut peste 5.500 de roboți umanoizi și aproximativ 18.000 de roboți patrupedi, potrivit documentelor companiei. Valoarea sa a fost estimată la circa 9 miliarde de dolari înaintea debutului pe bursă.
În Statele Unite, în schimb, nicio companie nu a reușit până acum să producă în serie roboți comparabili la aceeași scară.
Boston Dynamics, cunoscută pentru robotul Spot, utilizează o tehnologie diferită, iar Tesla dezvoltă de ani de zile robotul umanoid Optimus fără să fi ajuns încă la o producție comparabilă cu cea a producătorilor chinezi.
Elon Musk a recunoscut chiar că China este „incredibil de bună” la extinderea producției.
Reyk Knuhtsen, analist în domeniul roboticii, consideră că Statele Unite au ratat o oportunitate importantă prin faptul că nu au reușit să comercializeze suficient de rapid rezultatele cercetărilor finanțate de stat.
„Este un obstacol foarte mare pe care SUA trebuie să-l depășească”, a spus acesta.
Un program militar american de un deceniu
Între 2010 și 2020, armata americană a finanțat Alianța pentru Tehnologie Colaborativă în Robotică, un proiect care a reunit cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, MIT, Boston Dynamics, NASA și alte instituții.
În 2016, cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au dezvoltat o nouă abordare pentru roboții patrupedi: au renunțat la cutiile de viteze centrale grele și au amplasat motoarele în picioarele roboților.
Această arhitectură le-a permis roboților să perceapă mai bine terenul și să reacționeze rapid la schimbările acestuia.
În 2019, laboratorul MIT a prezentat Mini Cheetah, care a preluat o parte dintre aceste caracteristici și le-a dus mai departe, robotul fiind capabil inclusiv să efectueze salturi înapoi.
Ben Katz își publicase anterior teza de masterat în care descria în detaliu actuatoarele folosite pentru Mini Cheetah. În numai câteva luni, a descoperit că firme chineze produceau copii ale acestora și le comercializau online.
Fondatorul Unitree, Wang Xingxing, citase în propria sa teză de masterat, redactată în 2016 la Universitatea din Shanghai, cercetări realizate la MIT și lucrările lui Kenneally de la Universitatea din Pennsylvania, finanțate de Laboratorul de Cercetare al Armatei.
Wang a recunoscut în teză contribuția „pionieratului” laboratorului american și a analizat modalități prin care proiectarea roboților putea fi accelerată.
Ulterior, Unitree a susținut că și-a dezvoltat independent propriile motoare, reductoare, controlere și o parte dintre senzori.
Câinii-robot ajung și în zona militară
Deși roboții patrupedi nu sunt încă utilizați pe scară largă pe câmpul de luptă, atât Statele Unite, cât și China testează aplicațiile lor militare.
Televiziunea de stat chineză a prezentat roboți Unitree alături de militari ai Armatei Populare de Eliberare. Într-o altă demonstrație, un robot modificat din seria B1 a fost prezentat cu o armă de foc montată.
Unitree susține public că produsele sale sunt destinate utilizării civile. În 2022, compania a semnat, alături de producători americani, un angajament de a nu transforma roboții în arme.
Totuși, în septembrie 2023, armata americană a obținut o derogare pentru achiziționarea a două dispozitive Unitree Go2, documentele de achiziție indicând că nu existau suficiente alternative fabricate în SUA la un nivel considerat satisfăcător.
În aceeași perioadă, pușcașii marini americani au testat un Go1 echipat cu un lansator de rachete, pentru a permite tragerea de la distanță.
Pentagonul a pus Unitree pe lista companiilor militare chineze
În iunie, Pentagonul a inclus Unitree pe lista companiilor militare chineze, desemnând-o drept „contribuitor la baza industrială de apărare a Chinei”.
Măsura nu reprezintă o sancțiune propriu-zisă, dar poate limita utilizarea viitoare a tehnologiei Unitree de către armata americană.
În paralel, Statele Unite au înăsprit și restricțiile comerciale. În iulie, Comisia Federală pentru Comunicații a interzis importurile viitoare de roboți umanoizi și patrupedi fabricați în străinătate, inclusiv produse Unitree.
China a amenințat cu represalii, iar ambasada chineză de la Washington a acuzat SUA de „denaturarea pieței și intimidare unilaterală”.
Problema nu este doar tehnologia
Pentru experții citați de Reuters, competiția dintre SUA și China în domeniul roboticii nu se rezumă la cine dezvoltă tehnologia cea mai avansată.
China dispune de o bază industrială uriașă, furnizori de componente concentrați în aceleași regiuni, acces la materiale și magneți critici și o capacitate de producție care permite companiilor să accepte marje de profit foarte mici pentru a câștiga rapid cotă de piață.
Statele Unite excelează în cercetare și software, dar au dificultăți în ceea ce privește capitalul, forța de muncă specializată și lanțurile de aprovizionare necesare pentru producția la scară largă.
Jaret Riddick, fost director al Laboratorului de Cercetare al Armatei, care a supervizat proiectul de robotică finanțat de SUA, spune că programul a contribuit la dezvoltarea industriei americane de roboți patrupedi. Fără sprijin pentru producția de masă, însă, China a ajuns să domine segmentul.
„Nu este vorba doar de o competiție între companiile de robotică din SUA și cele din China. Este o competiție între companiile private americane și strategia națională coordonată a Chinei”, a declarat Kenneally.
Pentru Statele Unite, lecția este una mai largă decât cazul Unitree: cercetarea finanțată de stat poate produce tehnologii revoluționare, dar avantajul strategic se pierde dacă acestea nu sunt transformate suficient de repede în produse fabricate la scară largă.
Citește și: Mașinile chineze cuceresc Europa. Peste o treime din hibridele plug-in vândute provin de la mărci din China
Editor : C.A.