Criminologul Dan Rusu a explicat marți, în direct la Digi24, cum pot contribui acumularea tensiunilor personale și expunerea la discursuri extremiste la vulnerabilizarea tinerilor, în contextul atacului comis de un adolescent de 13 ani în Bistrița, care a înjunghiat o profesoară și un elev. El a atras atenția asupra rolului pe care îl pot avea anumite subculturi în construirea unei identități bazate pe răzbunare, notorietate și putere.
Întrebat despre afirmațiile bunicului adolescentului, potrivit cărora băiatul ar fi fost victima bullyingului și marginalizat de colegi, criminologul a explicat că cercetările indică o legătură între vulnerabilitatea tinerilor și acumularea unor dificultăți personale. Acestea nu se limitează la hărțuirea din școală, ci pot include și efecte negative asupra stimei de sine.
„Avem cercetări de specialitate care sugerează într-adevăr că există o legătură nu neapărat cu bullyingul, dar cu acumulările unor tensiuni, cu acumulările unor nefericiri, efecte negative asupra stimei de sine a persoanei respective. Deci cu siguranță o acumulare a unor dificultăți poate exista”, a declarat Dan Rusu.
El a explicat că anumite contexte pot favoriza apariția vulnerabilităților, inclusiv lipsa unor legături strânse cu școala, problemele familiale și dificultățile economice. Criminologul a precizat că nu dorește să blameze familiile, subliniind că situațiile de acest fel trebuie analizate mai amplu.
„Mai degrabă m-aș gândi ca la un sistem în care există factori de protecție, factori care îi ajută pe acești copii să nu fie vulnerabili în fața discursurilor de genul acesta. Și există și factori de risc. Și atunci când vorbim despre factorii de risc, e adevărat, pot exista o acumulare de tensiuni, ca o parte a cauzei, să-i spunem”, a explicat specialistul.
Citește și: VIDEO Momentul în care un elev a înjunghiat o profesoară cu un cuțit pe holul unei școli din Bistrița
„Te face să te gândești cu cine este această luptă”
Criminologul a vorbit și despre o postare atribuită adolescentului pe rețelele sociale, în care apărea mesajul „ne vedem în Valhalla”. El a făcut o paralelă cu atacul din Christchurch, Noua Zeelandă, în care 51 de persoane au fost ucise în două moschei. Criminologul a amintit că atacatorul de atunci ar fi scris aceleași lucruri în manifestul său, însă a subliniat că orice legătură cu situația adolescentului din acest caz rămâne, deocamdată, o ipoteză.
„Sunt ipoteze de lucru, deci speculații. Dar există totuși potențialul ca acest tânăr să fi fost expus la un discurs al extremei drepte, care vine, să spun așa, cu o fantezie care promite că, luând rolul acestui erou, își va construi o masculinitate eroică”, a spus Dan Rusu.
Acesta a făcut referire la discursurile mitologice nordice și vikinge, care pot construi imaginea unui erou și a unei lupte pentru o cauză dreaptă.
„Această mitologie, să-i spunem nordică, care totuși face trimitere la eroii căzuți în luptă pentru o luptă dreaptă, te face să te gândești cu cine este această luptă”, a explicat Dan Rusu.
„O fantezie eroică în care tu schimbi lumea”
Întrebat dacă adolescentul a ajuns să confunde spațiul virtual cu realitatea, în condițiile în care ar fi pregătit atacul timp de opt luni, criminologul a făcut referire la rolul pe care îl poate avea un mentor în apropierea tinerilor de anumite subculturi.
„Bun, știm din literatura de specialitate că de multe ori accesul în aceste subculturi este facilitat de către un mentor, nu știu în ce măsură este cazul și aici”, a declarat acesta.
„Aceste discursuri mitologice, vikinge, nordice sau de altă natură oferă și promisiunea, să-i spunem, unui viitor glorios. Un fel de furie compensatorie, masculinitate compensatorie. Te scoate din ideea asta că tu ești o persoană obișnuită și te încadrează, să spunem, într-o fantezie eroică în care tu schimbi lumea, în care tu îi faci să plătească pe ceilalți pentru nedreptățile, să spunem, percepute, că nu sunt întotdeauna reale”, a explicat criminologul.
Potrivit lui Dan Rusu, astfel de mecanisme le pot oferi tinerilor sentimentul că pot dobândi notorietate și putere prin acțiunile lor, construindu-și o identitate compensatorie.
„Deci, da, într-adevăr, oferă un mecanism prin care acești tineri își pot construi identități de notorietate, de putere, compensatorie și așa mai departe”, a spus acesta.
Editor : C.S.