Kabukicho nu este numit „orașul care nu doarme” fără motiv. Centrul plin de viață al economiei nocturne din Tokyo atrage ca un magnet turiștii și localnicii care vor să mănânce, să bea ceva și pentru o sesiune de karaoke. Însă în spatele faimoasei sale intrări iluminate cu neon se ascunde o latură mai întunecată: străduțele laterale sunt populate de femei care oferă servicii sexuale în schimbul banilor, relatează The Guardian.
Tokyo are o industrie comercială a sexului, cunoscută sub numele de „fuzoku”, care se învârte în jurul unor localuri reglementate ce satisfac o gamă largă de fetișuri, de la băile publice de tip „soapland” până la „saloanele roz” .
Însă, de când restricțiile legate de Covid-19 au fost relaxate în urmă cu trei ani, a apărut un nou fenomen, alimentat în parte de boom-ul turismului internațional: femeile care se oferă pe stradă, ceea ce le expune la abuzuri și la infecții cu transmitere sexuală.
Este greu de estimat câte femei activează pe străzile din Kabukicho, dar anul trecut poliția a arestat 112 femei în apropierea unui parc notoriu din Kabukicho.
Creșterea fenomenului „tachinbo” – termen din argoul japonez care înseamnă „a sta pe stradă” – a amplificat îngrijorarea că Japonia începe să fie percepută ca o destinație pentru turismul sexual internațional, determinând parlamentarii și activiștii să solicite înăsprirea legislației și, pentru prima dată, sancționarea bărbaților care cumpără servicii sexuale pe stradă, precum și a femeilor care le vând.
Legea din 1956 privind prevenirea prostituției pedepsește pe oricine oferă relații sexuale vaginale – dar tolerează alte forme de contact sexual – în schimbul unei plăți într-un loc public, cu până la șase luni de închisoare sau o amendă de 20.000 de yeni (128 de dolari). Cu toate acestea, bărbații care apelează la serviciile lucrătorilor sexuali nu sunt pasibili de sancțiuni.
Printre clienții noii generații de lucrători sexuali de stradă din Japonia se numără un număr tot mai mare de bărbați străini care află despre latura întunecată a Kabuchicho prin intermediul rețelelor sociale și care nu mai trebuie să-și facă griji în legătură cu bariera lingvistică sau cu interdicțiile neoficiale impuse clienților străini în magazinele de servicii sexuale autorizate. În schimb, aceștia negociază direct folosind aplicații de traducere de pe smartphone.
„Din această cauză, imaginea Japoniei se schimbă, iar asta este foarte regretabil”, a declarat Arata Sakamoto, directorul organizației Rescue Hub, o organizație non-profit care oferă sprijin tinerelor vulnerabile din zona Kabukicho. „Dar aceasta nu este o problemă a străinilor – este o problemă a societății japoneze”.
Activiștii și unii politicieni se numără printre cei care cer schimbări, susținând că acestea ar avea un efect descurajator asupra bărbaților care știu că, în conformitate cu legislația actuală, nu vor suporta niciodată consecințe legale pentru faptul că apelează la serviciile lucrătorilor sexuali de pe stradă.
În septembrie, un grup de experți al Ministerului Justiției a publicat un raport în care se solicitau modificări ale legii. Raportul, care este în prezent analizat de minister, nu a specificat ce noi sancțiuni ar trebui aplicate, menționând doar că legea actuală era „dezechilibrată” și că cei care cumpără trebuie să fie „reglementați” în același mod ca și furnizorii.
Deputatul din opoziție Kazunori Yamanoi se numără printre cei care militează pentru schimbare. „Într-o perioadă în care țările din întreaga lume iau măsuri severe împotriva celor care cumpără servicii sexuale, în Japonia clienții sunt în siguranță”, a declarat el anul trecut în fața unei comisii parlamentare, potrivit ziarului Asahi Shimbun.
„Din păcate, ziarele și posturile de televiziune din întreaga lume relatează că la Tokyo este posibil să ai relații sexuale legale și ieftine cu fete tinere…”.
Sakamoto susține introducerea unor sancțiuni pentru bărbați. „În forma actuală a legii, bărbații știu că nu vor suferi nicio consecință, iar acest lucru îi încurajează pe unii să recurgă la violență sau să se filmeze în timp ce întrețin relații sexuale”, spune el. „Sancțiunile ar putea ajuta, dar există și riscul ca prostituția stradală să treacă în clandestinitate, ceea ce ar putea expune femeile la un pericol și mai mare”.
Presiunea pentru a combate creșterea fenomenului prostituției stradale este din ce în ce mai mare în rândul locuitorilor din Kabukicho, care susțin că aceasta distruge atmosfera și reputația cartierului lor. Autoritățile locale și asociațiile de locuitori patrulează pe străzi și difuzează mesaje în japoneză și engleză prin care avertizează oamenii că prostituția în această zonă este ilegală.
Totuși, un oficial local a declarat că măsurile nu au reușit să descurajeze lucrătorii sexuali și clienții acestora. „Sperăm că guvernul va lua măsuri care să aibă un efect descurajator mai puternic… inclusiv sancționarea cumpărătorilor”, a declarat oficialul, care a dorit să rămână anonim, pentru ziarul Yomiuri Shimbun.
O prezență mai vizibilă a poliției – precum și arestările de anul trecut ale a 75 de femei, printre care nouă adolescente, în Kabukicho – au forțat lucrătoarele sexuale să se mute pe străduțele înguste din fața intrărilor în hotelurile de întâlniri, aflate la o aruncătură de băț de Shinjuku, cea mai aglomerată gară din lume.
Potrivit activiștilor, tariful mediu este de 15.000 de yeni (95 de dolari SUA) pe oră. Se plătesc sume suplimentare în cazul femeilor deosebit de tinere sau atractive, precum și ca stimulent pentru a întreține relații sexuale neprotejate.
Multe dintre aceste femei sunt japoneze, printre ele numărându-se și un număr tot mai mare de adolescente. „Majoritatea femeilor pe care le ajutăm provin din medii familiale nefericite sau suferă de tulburări de sănătate mintală”, a spus Sakamoto. „În unele cazuri este vorba de abuz fizic; în altele, au părinți autoritari care nu le permit să ia decizii cu privire la educația lor, hobby-urile sau prietenii”.
În timp ce Sakamoto și alți activiști salută măsurile de sancționare a bărbaților, alții consideră că dezbaterea privind modificarea legii ar trebui să constituie o oportunitate de a dezincrimina și reglementa munca sexuală.
Într-un articol publicat luna aceasta în Nikkei Asia, Teppei Kasai și Stacey-Leigh Manuel, de la Human Rights Watch, au afirmat că introducerea unor sancțiuni pentru bărbații care plătesc pentru servicii sexuale ar spori riscurile cu care se confruntă femeile, întrucât clienții ar insista să se întâlnească în secret și le-ar forța să se expună la situații și mai periculoase.
„Dezincriminarea ar trebui, de asemenea, să meargă mână în mână cu tratarea lucrătorilor sexuali la fel ca pe ceilalți membri ai societății”, au scris aceștia. „Aceștia ar trebui să aibă acces la protecția muncii, la asistență medicală, la locuințe și la beneficii publice, fără discriminare.”
În timp ce deputații așteaptă ca Ministerul Justiției să prezinte un proiect de lege în Parlament, probabil înainte de sfârșitul anului, activiștii au avertizat că noile sancțiuni nu vor contribui prea mult la ajutarea femeilor să scape de munca sexuală.
„Este nevoie de mai mult sprijin din partea guvernului”, a spus Sakamoto. „Dacă nu vor primi ajutor pentru chirie și alte facturi, multe femei vor fi nevoite să-și vândă trupul”.
Citește și:
Editor : A.M.G.