Noua Ialtă începe la Sulina: Rusia cere la masa negocierilor ce testează cu drone în Marea Neagră

0
3
noua-ialta-incepe-la-sulina:-rusia-cere-la-masa-negocierilor-ce-testeaza-cu-drone-in-marea-neagra
Noua Ialtă începe la Sulina: Rusia cere la masa negocierilor ce testează cu drone în Marea Neagră

Pe 20 iulie 1936, la Montreux, statele interesate de soarta strâmtorilor au semnat convenția care aducea înapoi sub controlul Turciei Bosforul și Dardanelele și limita accesul navelor de război ale statelor fără țărm la Marea Neagră. Nicolae Titulescu luase cuvântul la deschiderea conferinței, cu o lună înainte, și susținuse varianta turcă. Calculul lui era limpede: Turcia, partener al României în Înțelegerea Balcanică din 1934, urma să păzească poarta, iar riveranii aveau să-și păstreze marea. Regimul Mării Negre s-a scris atunci într-un tratat, la o masă la care România avea loc și semnătură. Convenția de la Montreux este în vigoare și astăzi.

Nouăzeci de ani mai târziu, pe 14 noiembrie, la ora 21:10, o dronă a lovit petrolierul Evia Petrol V, sub pavilion grecesc, la aproximativ patru mile marine de Sulina, potrivit Ministerului Apărării. După circa 35 de minute a fost lovit vrachierul Marsol, iar în aceeași noapte și petrolierul Ali Najafov. Avioanele de vânătoare au decolat de două ori, iar locuitorii din Tulcea au primit mesaje RO-Alert. Petrolierul grecesc mergea la Giurgiulești, singurul port al Republicii Moldova, să încarce 6.500 de tone de ulei de floarea-soarelui. Cu trei zile înainte, la Abu Dhabi, negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, descria ordinea europeană pe care o vrea Moscova drept „o nouă Ialtă și un nou Potsdam” și explica faptul că delegația sa nu a vorbit cu europenii, al căror statut la masă era „neclar”.

Rusia negociază la masă exact ce testează pe mare. O Mare Neagră în care un stat NATO nu își poate proteja navele la câteva mile de propriul țărm este flancul golit pe care Moscova îl cere la Abu Dhabi, iar dacă regimul acestei mări nu se scrie cu semnătura riveranilor, îl vor scrie dronele.

Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută comercială din lume. Potrivit Financial Times, de la începutul anului au fost atacate peste 570 de nave, iar cel puțin 40 de marinari au murit, mai mulți decât în strâmtoarea Ormuz, unde atenția lumii a stat tot anul. Asiguratorii cer pentru riscul de război până la 15% din valoarea corpului navei, aproape dublu față de Golf. Cifrele acestea nu ajung în dezbaterea publică de la București, deși descriu apele din fața Constanței. Un armator care plătește o asigurare de război de două ori mai mare decât în Golf face un calcul simplu: ocolește sau nu mai vine.

Pentru România, Sulina este poarta Dunării. Prin ea trec navele spre Galați, Brăila și Giurgiulești, cerealele ucrainene spre piețele lumii și petrolul pentru Republica Moldova. Din 2027, de pe platforma Neptun Deep va începe extracția de gaze care trebuie să ne scoată din dependența de importuri. Fiecare navă lovită la gura canalului scumpește tot acest lanț, de la navlu la prima de asigurare și la prețul final plătit de un fermier din Bărăgan sau de o familie din Bălți. Dronele de la Sulina lovesc, în același timp, comerțul României și singura ieșire la mare a Republicii Moldova.

Logica Moscovei se citește în propriile ei documente. În transcrierea publicată de Kremlin a întâlnirii din 12 noiembrie cu emisarii americani Witkoff și Kushner, Vladimir Putin numește orice trupe europene staționate în Ucraina după încheierea păcii „obiectiv legitim”. Ce Europa nu păzește, Rusia tratează drept zonă proprie. Atacurile din apropierea apelor românești funcționează ca un test al reacției: cât de repede răspunde Bucureștiul, cine îl susține, dacă cineva pomenește măcar de consultările aliate. Descurajarea se erodează în trepte mici, iar fiecare atac rămas fără consecințe coboară pragul pentru următorul.

Moștenirea de la Montreux are și o latură incomodă. Convenția limitează la 21 de zile și la un tonaj redus prezența navelor de război ale statelor fără țărm la Marea Neagră, iar din februarie 2022 Turcia a închis strâmtorile pentru navele de război ale statelor beligerante. În ianuarie 2024, Ankara a refuzat trecerea a două nave britanice de deminare destinate Ucrainei. Flota aliată din Marea Neagră înseamnă, practic, Turcia, România și Bulgaria. Tot în ianuarie 2024, cele trei state au creat grupul de deminare MCM Black Sea. Titulescu a încredințat cheia strâmtorilor unui aliat regional. Securitatea mării depinde astăzi de felul în care cei trei riverani din NATO își folosesc puțina forță pe care o au acolo.

România are nevoie de trei decizii, toate posibile în lunile următoare. Prima: regimul Mării Negre trebuie să devină un capitol separat în orice acord de încetare a focului, cu libertatea navigației, deminarea, interdicția atacurilor asupra navelor civile și un mecanism de verificare, negociat și semnat de statele riverane din NATO. Un acord scris la Abu Dhabi de delegații care contestă chiar prezența europenilor la masă nu poate stabili regimul unei mări pe care România o împarte cu Rusia. A doua: grupul MCM Black Sea trebuie extins de la deminare la protecția navigației, cu escortă și apărare anti-dronă, finanțat din programul european SAFE. A treia: România trebuie să ceară formal în NATO o misiune permanentă de supraveghere aeriană deasupra Mării Negre, pe modelul Eastern Sentry, lansată după dronele din Polonia. Avioanele nu sunt limitate de Convenția de la Montreux, iar ministrul Apărării a cerut deja aliaților patrule și echipamente anti-dronă. Cererea trebuie transformată în decizie.

Miza depășește costul unei asigurări. În 1609, Hugo Grotius scria „Mare Liberum”, pledoaria pentru marea deschisă tuturor, care a devenit unul dintre fundamentele dreptului internațional. Imperiul țarist, apoi cel sovietic și acum Rusia lui Putin au tratat Marea Neagră ca pe o mare închisă, o prelungire a teritoriului imperial: Crimeea în 1783, apoi în 2014, Insula Șerpilor în 2022. Libertatea navigației ține de aceeași ordine care garantează granițele României. Cine acceptă că o mare poate fi închisă cu drone va accepta, mai târziu, că și o graniță poate fi mutată cu tancuri.

În 1936, Titulescu a negociat regimul Mării Negre cu stiloul, la o masă la care România avea scaun. În 2026, regimul acestei mări se discută la Abu Dhabi fără noi, iar la Sulina îl scriu deja dronele. Convenția de la Montreux a rezistat nouăzeci de ani pentru că statele de pe țărmul acestei mări au negociat-o și au semnat-o. Următorul regim al Mării Negre trebuie să poarte aceeași semnătură.

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.