Marea Neagră a devenit, în 2026, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume, depășind Strâmtoarea Ormuz în ceea ce privește numărul atacurilor asupra navelor comerciale și victimele înregistrate. O serie de atacuri în Marea Neagră a provocat mai multe victime decât atacurile asupra navelor de marfă înregistrate până acum în războiul dintre Iran și SUA, perturbând rutele comerciale și intensificând presiunea asupra NATO. Forțele ruse au vizat nave comerciale care transportau exporturi de produse alimentare din Ucraina către Marea Neagră. La rândul său, Ucraina a atacat cu drone navele rusești aflate pe cealaltă parte a mării. România și Bulgaria sunt expuse în prima linie a acestui risc, scrie The Wall Street Journal.
Nicuşor Dan: Marea Neagră a fost pomenită de mai multe ori ca risc de securitate pentru Europa
ACTUALIZARE 08:05 Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, că la reuniunea Comunităţii Politice Europene (CPE), găzduită de Irlanda, Marea Neagră a fost pomenită de mai multe ori ca risc de securitate pentru Europa.
„A fost o reuniune a Consiliului politic european. Ce este această instituţie? O reuniune a statelor care sunt sau nu sunt în Uniunea Europeană, dar care sunt pe continentul european, inclusiv zona caspică şi a doua ediţie în care vine, de asemenea, Canada. Sunt ţări care din raţiuni geografice au interese comune, fie că e vorba de dezvoltare economică, de interconexiuni, de ameninţări, cum este Rusia, de război hibrid, de trafic de droguri, toate astea sunt preocupări comune şi este un cadru în care lideri ai tuturor acestor ţări se întâlnesc de două ori pe an. A existat o sesiune plenară în care s-a vorbit de securitate. Marea Neagră a fost pomenită de mai multe ori ca risc de securitate pentru Europa, inclusiv doamna von der Leyen a făcut referire la vizita sa la Bucureşti de acum câteva zile şi la ameninţările pe care le-a văzut cu ochii dânsei cu ocazia acestei vizite. S-a vorbit aici de necesitatea de colaborare, s-a vorbit foarte mult de războiul hibrid, de campanii de dezinformare, s-a vorbit de necesitatea de a avea mai mulţi parteneri comerciali într-o lume cu o dinamică accelerată”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, într-o declaraţie de presă la Dublin.
El a adăugat că au fost apoi mai multe mese rotunde tematice, una despre Republica Moldova, o masă rotundă specială pe dezinformare şi pe securitatea Europei şi una pe traficul de droguri.
„Am avut o bilaterală cu cancelarul Germaniei, domnul Merz, unde am discutat foarte mult şi tehnic aplicat pe viitorul cadru financiar multianual. Poziţiile noastre nu sunt neapărat identice, dar am agreat cel puţin că trebuie să fie un obiectiv să avem un buget până la sfârşitul acestui an şi discuţiile vor continua. După cum ştiţi, la sfârşitul lunii va exista un Consiliu European dedicat acestui subiect. Am discutat, de asemenea, de provocările de securitate la Marea Neagră, de hub-ul pe care vrem să-l facem şi de posibilitatea de colaborare cu Germania pe subiectul ăsta. Am avut o întâlnire cu preşedintele Azerbaidjanului. România şi Azerbaidjanul au o posibilitate foarte bună de colaborare. (…) Am avut o bilaterală cu prim-ministrul albanez, care s-a concentrat în special pe parcursul de aderare al Albaniei şi pe interesul nostru de a recupera Casa Iorga. Am avut o bilaterală, de asemenea, cu secretarul general al Consiliului Europei şi am discutat despre necesitatea de transformare a acestei instituţii faţă de provocările noi ale zilelor noastre şi de colaborarea sub umbrela Consiliului Europei pe procese electorale într-o perioadă în care vedem că influenţele, manipulare – dezinformare, influenţe străine sunt tot mai prezente şi toată lumea le remarcă”, a mai afirmat şeful statului.
Articolul inițial
Transportatorii maritimi s-au îndepărtat în mare parte de apele din largul Ucrainei și Rusiei pentru a se feri de atacuri. Însă atacurile s-au extins către apele României și Bulgariei, ambele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), într-o serie de incidente mortale recente.
Anul acesta, au avut loc peste 300 de atacuri în Marea Neagră, potrivit cifrelor furnizate de compania de securitate maritimă Ambrey. Atacurile au provocat moartea a peste 30 de marinari și peste 20 de persoane dispărute, potrivit Asociației Armatorilor Turci, rapoartelor MarineTraffic și autorităților locale.
În comparație, în Strâmtoarea Ormuz și în Orientul Mijlociu, au avut loc aproximativ 130 de atacuri, în urma cărora au murit 25 de marinari, de la începutul conflictului dintre SUA și Iran, la sfârșitul lunii februarie, potrivit Organizației Maritime Internaționale.
În octombrie, aproape jumătate dintre atacurile asupra a douăsprezece nave în largul României și Bulgariei s-au soldat cu decese, dispariții sau răniți printre marinari.
Aceste atacuri, la granițele teritoriului NATO, au fost puse pe seama Rusiei de către unii lideri europeni. Moscova a negat orice implicare.
Acestea vin în contextul unei creșteri a încălcărilor spațiului aerian, a atacurilor cibernetice și a actelor de sabotaj la frontiera estică a alianței militare, pe care oficialii europeni le-au asociat cu Moscova.
România și Bulgaria sunt expuse în mod special ostilității rusești
România și Bulgaria sunt expuse în mod special ostilității rusești, deoarece forțele lor militare și de apărare civilă se numără printre cele mai puțin dezvoltate din Europa. Aliații NATO mobilizează resurse pentru a oferi asistență în regiune.
Luni, Comisia Europeană a anunțat planuri de accelerare a creării unui centru de securitate maritimă în Marea Neagră, în contextul recentelor atacuri din zonă, dar nu a indicat Rusia ca fiind responsabilă pentru acestea.
Marea Neagră are o importanță strategică semnificativă ca legătură între Europa și Asia. Șase țări — Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina — se învecinează cu țărmurile sale, ceea ce îi conferă acces la rute comerciale internaționale vitale.
Timp de câteva luni după invazia rusă în Ucraina în 2022, Marea Neagră a fost scena unor confruntări navale și a unor atacuri asupra navelor comerciale, dar ostilitățile din zonă s-au diminuat treptat.
Navele de război rusești s-au retras în porturi și, sub presiunea internațională, au încetat să mai atace navele comerciale care transportau cereale și alte produse alimentare din Ucraina. Țări din Africa și din anumite părți ale Orientului Mijlociu depind de recoltele Ucrainei pentru a-și hrăni populația.
Recenta intensificare a violențelor a redus drastic activitatea comercială în Marea Neagră. Numărul navelor care au intrat prin Bosfor a scăzut cu 41% în octombrie, comparativ cu aceeași lună din 2025, iar tranzitul în ambele direcții a scăzut cu 38% în acea perioadă, potrivit Global Fishing Watch, o organizație neguvernamentală care monitorizează activitatea maritimă.
Editor : M.C