Uniunea Europeană merge mai departe cu o „interdicție totală” a importurilor din coloniile israeliene, după ce majoritatea miniștrilor de Externe au susținut măsura, iar avocații au dat undă verde, informează EU Observer.
Majoritate calificată sau consens
„Opțiunea care a primit cel mai mare sprijin a fost interzicerea comerțului cu așezările ilegale”, a declarat luni, 13 iulie, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la Bruxelles, după discuțiile cu principalii diplomați ai celor 27 de state membre ale UE.
Opțiunea populară a fost o „interdicție totală”, a reiterat ea.
„I-am însărcinat [pe cei 27 de ambasadori ai UE] să ducă mai departe acest lucru și noi [miniștrii de Externe] vom avea probabil o reuniune extraordinară pe această temă”, a adăugat ea.
Cu toate acestea, următoarea reuniune ordinară a miniștrilor de Externe nu este programată mai devreme de 12 octombrie.
Franța și Suedia au condus eforturile pentru interzicerea comerțului cu așezările ilegale israeliene, susținute de Belgia, Irlanda, Olanda și Spania.
Însă Germania, Italia și Republica Cehă și-au exprimat rezervele și au avut dezbateri cu privire la posibilitatea opririi comerțului cu coloniștii, printr-un vot cu majoritate calificată (VMQ) sau doar prin consens, creând oportunități de veto.
Și, la rândul ei, Kallas a căutat și ea să lămurească această întrebare.
„Consiliul European are un aviz juridic conform căruia chestiunile comerciale sunt decizii luate prin vot calificat”, a declarat ea luni. „Întotdeauna poți găsi avocați diferiți, care vin cu idei diferite. Deci, doi avocați, trei opinii”, a adăugat Kallas.
Certitudine juridică
Dar când a venit vorba de echipa internă a UE, a existat o singură evaluare.
„Există un aviz juridic conform căruia putem face acest lucru… cu majoritate calificată, serviciile juridice ale Consiliului au afirmat acest lucru și, bineînțeles, dacă există voință [politică] [în rândul statelor membre], putem merge mai departe”, a declarat Kallas.
O acțiune anti-coloniști la nivel UE nu ar fi „împotriva Israelului”, a adăugat ea, ci ar avea scopul de a remedia deficiențele obligațiilor vamale existente ale statelor membre, care erau „implementate în mod inconsecvent”, a adăugat ea.
Exporturile coloniștilor către UE au valorat între 150 și 250 de milioane de euro pe an, conform estimărilor presei, însă Comisia Europeană nu nu are o cifră reală, pentru că capitalele nu raportează datele corecte.
Și, în ciuda dimensiunii sale simbolice, o interdicție la export ar reprezenta o lovitură financiară împotriva a aproximativ 45 de firme individuale din așezările israeliene, majoritatea din sectorul alimentar și vinicol.
Forțele israeliene au ucis un minor palestinian în vârstă de 16 ani pe 5 iulie, pe lângă alți 15 copii palestinieni uciși de soldați și coloniști în 2026, a declarat ONU în ultimul său raport, din 11 iulie.
O medie de șase atacuri ale coloniștilor pe zi au rănit, de asemenea, sute de persoane, inclusiv 187 de copii, în 2026, a declarat ONU.
După luni de impas, UE a inclus pe lista neagră în luna mai grupuri extremiste de coloniști apropiate de Guvernul israelian și o celebritate a coloniștilor, Daniella Weiss, pentru a calma agresiunea israeliană în Cisiordania și Ierusalimul de Est.
Comisia UE a înghețat, de asemenea, 14 milioane de euro în proiecte culturale bilaterale cu Israelul începând cu 7 octombrie 2023, când a început actualul război din Fâșia Gaza.
Însă UE încă are relații normale cu Guvernul israelian în baza unui „acord de asociere” bilateral, vechi de 26 de ani, chiar dacă ministrul israelian de Externe, Gideon Sa’ar, a criticat-o personal pe Kallas, în timp ce miniștrii israelieni de Finanțe și Securitate doreau să anexeze Cisiordania și au adoptat o lege care prevede pedeapsa capitală doar pentru arabi.
Comerțul total dintre UE și Israel a fost în valoare de 43,3 miliarde de euro în 2025, comparativ cu exporturile coloniștilor de mai puțin de 250 de milioane de euro și cu înghețarea culturală de 14 milioane de euro.
Israelul rămâne eligibil pentru miliarde de euro sub formă de granturi UE în cadrul programului de cercetare și dezvoltare științifică „Orizont”.
Însă Belgia, Irlanda, Olanda și Spania vor să meargă mai departe, oprind toate avantajele comerciale din „acordul de asociere” dintre UE și Israel pe motive legate de drepturile omului, o mișcare care ar putea costa economia premierului israelian Benjamin Netanyahu 1 miliard de euro pe an.
Presiunea UE vine pe fondul unor tensiuni ridicate din interiorul Israelului, care desfășoară lupte în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est, Iran, Liban și Siria.
Iar israelianul Benjamin Netanyahu se pregătește să participe la alegeri pe 27 octombrie, ceea ce prevestește volatilitate politică la Tel Aviv, pe lângă războaiele Israelului.
Editor : Ș.R.