În județul estonian Ida-Virumaa, situat la granița cu Rusia, vor fi construite 150 de buncăre în cadrul proiectului de creare a Liniei de Apărare a Țărilor Baltice. 100 dintre acestea vor fi amplasate pe terenuri de stat, iar alte 50 — pe terenuri municipale sau private, a declarat ministrul apărării al republicii, Martin Hereem, potrivit ERR.
Potrivit acestuia, deocamdată autoritățile nu intenționează să achiziționeze în masă terenuri pe malul râului Narva pentru astfel de lucrări de construcție, însă proprietarilor terenurilor afectate li se vor oferi compensații pentru neplăcerile cauzate, fie sub formă de închiriere, fie de răscumpărare a terenului. Lungimea totală a frontierei Estoniei cu Rusia este de 333,7 km, iar porțiunea terestră măsoară 89,5 km.
La începutul lunii octombrie, surse ale Financial Times au informat că Estonia intenționează să staționeze permanent trupe de elită mai aproape de granița cu Rusia și se pregătește pentru o „apărare activă” în cazul unui conflict armat. În republică se teme de o invazie limitată, menită să testeze disponibilitatea NATO de a-și apăra aliatul — de exemplu, capturarea orașului Narva, unde locuiesc în principal vorbitori de limbă rusă. În acest context, se planifică mutarea principalei unități de luptă a armatei estoniene — Brigada 1 — de la Tapa la Jõhvi, la aproximativ 50 km de granița cu Rusia. În plus, la Narva se construiește o nouă bază militară, concepută pentru a găzdui 200 de militari în condiții normale și încă 800 în caz de criză.
În ultimul an, Estonia a încheiat contracte pentru achiziționarea a nouă sisteme americane de rachete cu lansare în salvele HIMARS, inclusiv rachete M57 cu o rază de acțiune de până la 300 km, și a nouă sisteme sud-coreene Chunmoo cu o rază de acțiune comparabilă. Conform datelor publicate de FT, cheltuielile militare ale republicii au crescut în acest an cu 42% față de anul precedent — ajungând la 2,4 miliarde de euro, adică 5,4% din PIB.
În primăvara anului 2026, „kremlebotii” au început să promoveze pe rețelele sociale ideea separării orașului Narva și a regiunii Ida-Virumaa de Estonia, în scopul creării „Republicii Populare din Narva”. Postările erau însoțite de hashtagul #Așteptăm Rusia și conțineau afirmații privind „necesitatea păstrării identității ruse” în teritoriile menționate. Regiunea Ida-Virumaa este considerată una dintre cele mai urbanizate din Estonia. Conform recensământului din 2021, acolo locuiau aproximativ 30% din totalul rușilor care trăiesc în republică.
Serviciile de informații occidentale avertizează de câteva luni deja cu privire la operațiunile pregătite de Rusia pentru a testa rezistența NATO, inclusiv prin intermediul unei invazii limitate sau al infiltrării de „omuleți verzi” în țările baltice, după modelul din Crimeea. Moscova a acuzat anterior Estonia, Lituania și Letonia de „încălcarea sistematică” a drepturilor etnicilor ruși, precum și de sprijinirea atacurilor ucrainene.
Editor : A.R.