Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat joi că Statele Unite s-au răzgândit în privința propriilor propuneri formulate în Alaska în cadrul întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin din august 2025. Termenii acelei întâlniri nu au fost niciodată făcuți publici, dar declarațiile Moscovei din ultimul deceniu au scos la iveală principalele sale cerințe, scrie Kyiv Post.
Potrivit lui Lavrov, „propunerile” au fost inițiate de asemenea de SUA, deși termenii nu au fost niciodată făcuți publici.
În timpul unui interviu acordat joi publicației ruse Izvestia la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), Lavrov a fost întrebat dacă rolurile negociatorilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner erau adecvate, având în vedere că aceștia au fost descriși ca fiind „responsabili pentru practic toate războaiele” în care au fost implicate SUA.
Lavrov a spus că nu vede nicio problemă în implicarea lor, înainte de a acuza Washingtonul că nu a respectat acordul încheiat în Alaska între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
Un an de la summitul din Alaska
„Pe 15 august anul acesta se împlinește un an de la summitul din Alaska, unde conducerea rusă a acceptat propunerile americane privind Ucraina după ce le-a analizat”, a spus Lavrov.
„De atunci, nu am văzut niciun progres, nicio dorință de a convinge Ucraina să accepte aceste propuneri americane.”
Lavrov a adăugat că SUA, inclusiv Witkoff și Kushner, s-au lăudat cu potențiale înțelegeri în cazul în care războiul din Ucraina ar fi soluționat, dar nu și-au îndeplinit partea lor de înțelegere.
„Dar, spun ei, problema Ucrainei trebuie rezolvată mai întâi. Am pornit și continuăm să pornim de la premisa că problema ucraineană a fost rezolvată în august 2025 la Anchorage, în ceea ce privește Federația Rusă. Am acceptat propunerea Statelor Unite”, a spus Lavrov.
Rusia spune că SUA nu au exercitat presiuni asupra Ucrainei
El a afirmat că SUA nu au exercitat presiuni asupra Ucrainei.
„Au acționat ca mediatori, dar, din anumite motive, atunci când una dintre părți a acceptat oferta lor de mediere, s-au răcit cumva față de proces și nu au exercitat nicio presiune asupra Ucrainei”, a spus Lavrov.
Cea mai recentă presiune exercitată de SUA asupra Ucrainei s-a axat pe acordul în 28 de puncte inițiat de consilierul financiar al lui Putin, Kirill Dmitriev, în noiembrie 2025, care, în esență, a reformulat obiectivele de război ale Kremlinului.
La acea vreme, Trump a acordat Kievului un termen de o săptămână, până la Ziua Recunoștinței, pentru a accepta acordul redactat fără participarea Kievului. Acordul a fost în cele din urmă redus la 20 de puncte și nu a dus nicăieri.
Termenii întâlnirii cu ușile închise nu au fost niciodată făcuți publici, subliniază Kyiv Post.
Summitul, la care Putin a pășit pe pământ american pentru prima dată din 2022, a fost considerat la scară globală o mare o victorie diplomatică pentru liderul rus, în ciuda ostracizării sale de către Occident, după invazia rusă din Ucraina, în februarie 2022.
Înainte de întâlnire, Trump a propus un acord de „schimb de teritorii” prin care Ucraina ar fi cedat regiunile Donețk și Luhansk și ar fi înghețat liniile de front din regiunile Herson și Zaporoje, în schimbul recuperării unor teritorii din regiunile Harkov și Sumîi.
Kievul a respins vehement acordul la momentul respectiv; o analiză a Kyiv Post a afirmat că acesta ar permite Rusiei să păstreze o porțiune de teritoriu ucrainean pe care nu a reușit să o captureze, în schimbul cedării unei părți mici din ceea ce a ocupat.
Înainte de summit, Trump l-a amenințat pe Putin cu sancțiuni în cazul în care nu se ajunge la un acord de încetare a focului. Summitul nu a dus nici la încetarea focului, nici la sancțiuni.
După summit, Trump a calificat întâlnirea sa cu Putin drept „extrem de productivă” și a adăugat că s-a ajuns la multe puncte de acord, în ciuda câtorva obstacole semnificative.
Putin a vorbit, de asemenea, vag despre rezultat, dar l-a invitat pe Trump la Moscova pentru o potențială întâlnire, la care acesta din urmă a răspuns: „Interesant”.
Ce dorește Moscova?
Condițiile cerute de Moscova au suferit unele revizuiri, dar temele centrale, precum revendicările teritoriale și interdicția Ucrainei de a adera la NATO, rămân.
Una dintre acestea se referă la controlul asupra regiunilor Donețk și Luhansk din estul Ucrainei – cunoscute în mod colocvial sub numele de Donbas. Rusia controlează aproape întreaga regiune Luhansk – deși ruta logistică se află sub amenințarea dronelor ucrainene – dar nu a reușit să cucerească regiunea Donețk, în ciuda unei campanii militare de peste 12 ani, începând din 2014.
Cucerirea Donbasului a făcut parte din obiectivele oficiale de război ale Rusiei în 2022, un obiectiv reafirmat recent de oficialii ruși, pe fondul perspectivelor unor noi negocieri de pace.
Celălalt obiectiv include interzicerea aderării Ucrainei la NATO.
Trump și consilierii săi au acceptat aparent această condiție, calificând în repetate rânduri cererea Ucrainei de aderare la NATO drept nerealistă. Punctul a fost inclus în proiectul de 28 de puncte, dar ulterior a fost omis în versiunea revizuită de 20 de puncte.
Interdicția privind aderarea Ucrainei la NATO a făcut parte, de asemenea, din ultimatumul Rusiei adresat lui Biden cu luni înainte de invazia din 2022 – care cerea, de asemenea, retragerea trupelor NATO din alte state membre post-sovietice din Europa de Est, ceea ce înseamnă că era puțin probabil ca acestea să fie îndeplinite în întregime, indiferent de situația Ucrainei.
Alte probleme includ recunoașterea Crimeii ocupate, limitarea armatei ucrainene și termeni vagi precum „denazificarea” Ucrainei, care au atras mai puțină atenție atât în mass-media ruse, cât și în declarațiile oficiale ale Kremlinului, pe măsură ce războiul se prelungește.
Editor : M.C