Forțele kurde, considerate inițial un posibil aliat-cheie al SUA și Israelului într-un conflict deschis cu Iranul, au rămas în afara războiului pe fondul unor semnale contradictorii venite de la Washington și al unei campanii intense de presiune militară și intimidare desfășurate de Teheran. De la declarațiile schimbătoare ale lui Donald Trump privind un eventual rol al kurzilor, până la atacurile cu drone și rachete și amenințările directe ale Gărzilor Revoluției asupra pozițiilor kurde din Irak și Iran, contextul a blocat orice tentativă de implicare, în ciuda pregătirilor și a dorinței de revoltă în rândul unor grupări kurde, scrie Reuters.
Trump schimbă mesajul în plin război
În ziua a șasea a războiului SUA-Israel împotriva Iranului, președintele Donald Trump a răspuns întrebărilor despre relatările privind o iminentă invazie terestră a Republicii Islamice de către forțe kurde. Trump a spus că un atac al kurzilor iranieni bazați în Irak ar fi „minunat”.
Până în ziua a opta a războiului, și-a schimbat poziția. „Nu ne uităm la kurzi să intre”, a declarat el la bordul Air Force One. „Am exclus asta.”
O analiză Reuters de la granița Iran-Irak arată cum speranțele SUA și Israelului că luptătorii kurzi vor interveni în sprijinul lor s-au prăbușit sub două presiuni: semnalele contradictorii venite de la Washington și Ierusalim și o campanie neîntreruptă de lovituri militare și amenințări împotriva kurzilor de pe ambele părți ale frontierei, desfășurată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran.
Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni pe 7 aprilie, deschizând calea negocierilor și ridicând perspectiva încheierii războiului. Acest lucru nu va opri însă campania kurzilor iranieni aflați în exil în Irak, care și-au dedicat ani din viață pentru a răsturna guvernul de la Teheran.
Iranul pune presiune pe kurzi pe ambele fronturi
În primele zile ale războiului, serviciile de informații iraniene au inundat cetățenii kurzi din Iran cu mesaje text prin care îi avertizau să nu coopereze cu „mercenari” trimiși de SUA și Israel. Un al doilea val de mesaje a amenințat kurzii care accesaseră site-uri străine.
Până la sfârșitul lunii martie, vehicule guvernamentale echipate cu scanere patrulau pe străzi, căutând semnale de la conexiuni satelitare ilegale, au spus localnici. Aceste operațiuni digitale din orașele și localitățile kurde au fost urmate de descinderi la domiciliu ale ofițerilor Gărzilor Revoluției.
În Irakul vecin, IRGC a început o campanie de presiune printr-un apel telefonic către guvernul regional kurd autonom, care dispune de propria armată și găzduiește miliții kurde iraniene. Apelanții au amenințat că vor ataca trupele kurde irakiene de la graniță dacă nu se retrag în decurs de o oră, potrivit a doi oficiali kurzi.
Kurzii irakieni s-au retras de la graniță și au declarat explicit că nu doresc să fie atrași în război, dar au fost totuși loviți de atacuri mortale cu drone iraniene. Între timp, drone și rachete IRGC au lovit luptători kurzi iranieni din Irak, ucigând cinci persoane și distrugând baze considerate sigure, potrivit militanților.
Kurzii, între dorința de revoltă și frica de represalii
Reuters a petrecut opt săptămâni în regiunea autonomă kurdă din Irak, discutând cu luptători kurzi iranieni aflați în exil și cu oficiali irakieni de rang înalt, analizând atacurile SUA-Israel asupra Iranului și loviturile iraniene împotriva kurzilor și vorbind telefonic cu locuitori din zonele majoritar kurde din Iran.
Fiecare grup avea propriile obiective: luptătorii kurzi iranieni în exil doreau să răstoarne regimul de la Teheran, kurzii irakieni voiau să-și păstreze stabilitatea și autonomia, iar mulți dintre cei din interiorul Iranului sperau pur și simplu să evite închisoarea.
Până la declararea armistițiului, Iranul reușise să descurajeze forțele kurde din Irak să se implice în război. Metodele au inclus folosirea informatorilor și lovituri precise asupra birourilor și bazelor kurde iraniene din Irak. Liderii kurzi irakieni au spus că majoritatea atacurilor au venit din partea milițiilor susținute de Iran.
Pe partea iraniană a frontierei, localnicii au declarat că IRGC a trimis întăriri masive pentru a preveni o revoltă.
Sute de atacuri și un conflict care escaladează
De la începutul războiului până la sfârșitul lunii martie, Iranul și aliații săi au lansat cel puțin 388 de rachete și drone asupra regiunii kurde din Irak, potrivit unei analize Reuters bazate pe date ACLED. Aproape jumătate au vizat grupări politice și luptători kurzi.
Loviturile comune SUA-Israel au vizat de 140 de ori zonele kurde din nord-vestul Iranului.
Guvernul israelian nu a comentat planurile privind forțele kurde, însă premierul Benjamin Netanyahu a făcut apel la revoltă încă din prima zi a războiului.
Casa Albă și guvernul israelian au refuzat să comenteze strategia privind kurzii, iar Iranul nu a răspuns solicitărilor privind tratamentul aplicat acestora.
Kurzii, prinși între SUA și Iran: „Tot vom fi uciși”
Rebaz Sharifi, comandant al unei miliții kurde iraniene, și-a petrecut primele luni de iarnă antrenând luptători și construind o rețea de informatori peste graniță.
„Înainte trebuia să căutăm recruți. Acum vin ei la noi”, a spus el.
Deși încurajați de declarațiile lui Trump, liderii kurzi au realizat rapid că nu există un plan clar de sprijin.
Pe măsură ce războiul a continuat, Iranul a intensificat atacurile, iar kurzii au rămas prinși între semnalele contradictorii ale SUA și presiunea militară iraniană.
Până în ziua a opta, Trump a renunțat la ideea unui front kurd.
Sharifi a spus că, în loc să planifice o ofensivă, a fost nevoit să evite atacurile aeriene.
Fără o revoltă în Iran, o invazie ar fi prea riscantă.
„Suntem încă sub ocupația Republicii Islamice”, a spus el. „Dacă există un acord între SUA și Iran, tot vom fi uciși și executați.”
Editor : Ș.A.