
Israelul și SUA iau în considerare lansarea unui nou atac asupra Iranului pe termen scurt, potrivit unor surse familiarizate cu această chestiune, citate de CBS News. Administrația prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu este îngrijorată de rapiditatea cu care iranienii își reconstruiesc capacitățile de producție a rachetelor balistice și de ritmul în care Iranul lucrează pentru a-și proteja infrastructura militară și nucleară de atacuri, mutând-o în subteran, au declarat sursele pentru CBS News.
Președintele Trump a mai declarat săptămâna aceasta că Iranul ar putea încerca să dezvolte arme chimice sau biologice, deși nu a furnizat dovezi care să susțină această afirmație.
Negocierile nu au dus la un acord de încetare a focului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz
Luni întregi de negocieri indirecte între SUA și Iran nu au reușit să ducă la un acord de încetare a focului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, iar Iranul a refuzat chiar și să discute despre programul său nuclear, cu excepția cazului în care SUA ridică blocada navală și acceptă alte șase condiții cheie.
Armata israeliană este pregătită pentru o nouă rundă de lupte cu Iranul și se află în stare maximă de alertă defensivă pentru a răspunde la orice prim atac din partea Iranului, au declarat sursele pentru CBS News.
Administrația Netanyahu ar prefera să lanseze o nouă operațiune comună cu SUA, dar sursele au declarat pentru CBS News că rămâne neclar dacă Trump dorește să ordone o nouă acțiune militară și, dacă da, de ce fel. Războiul a fost un factor-cheie în înfrângerea republicanilor la recentele alegeri de la jumătatea mandatului și rămâne profund nepopular în rândul americanilor.
SUA dispun de o putere de foc semnificativă în regiune, inclusiv zeci de mii de soldați și două portavioane cu grupurile de atac asociate acestora, totalizând zeci de nave de război și aeronave.
Pentru Trump și Netanyahu, fereastra de oportunitate pentru o acțiune comună s-ar putea închide
Atât pentru Trump, cât și pentru Netanyahu, care au declanșat împreună războiul cu Iranul în urmă cu aproape nouă luni printr-o serie masivă de atacuri asupra Republicii Islamice, fereastra de oportunitate pentru orice nouă acțiune colaborativă s-ar putea închide.
Netanyahu ar putea să-și piardă funcția de prim-ministru în următoarele săptămâni, ca urmare a rezultatelor alegerilor naționale din Israel de la sfârșitul lunii trecute. În același timp, Partidul Republican al lui Trump va pierde controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA în ianuarie, oferindu-le adversarilor săi politici o influență mult mai mare asupra finanțării războiului.
Nici biroul lui Netanyahu, nici armata israeliană nu au răspuns solicitărilor CBS News de a comenta planificarea unor noi atacuri asupra Iranului, care ar constitui a treia rundă de ostilități majore. Casa Albă și armata SUA au refuzat să comenteze privind orientarea actuală a administrației, dar comandanții militari americani au afirmat de mult timp că sunt pregătiți să execute orice ordine dată de domnul Trump. Având în vedere că resursele sunt deja pregătite, o nouă operațiune ofensivă ar putea fi lansată în două până la patru zile, dacă s-ar da un astfel de ordin.
Șapte cerințe cheie de la iranieni
Trump a afirmat în repetate rânduri că Iranul este dornic să încheie un acord pentru a pune capăt războiului, dar Teheranul a respins orice încetare a focului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, precum și orice discuții privind programul său nuclear, cu excepția cazului în care SUA acceptă șapte cerințe cheie, printre care încetarea ostilităților pe toate fronturile din Orientul Mijlociu și încetarea blocadei impuse de SUA asupra porturilor și navelor iraniene.
Pe lângă îngrijorarea crescândă cu privire la capacitatea tot mai mare a Iranului de a produce arme convenționale – cu care regimul s-a lăudat chiar el -, președintele Trump a ridicat, de asemenea, posibilitatea ca Republica Islamică să depună eforturi pentru a obține arme biologice sau chimice.
„Se uită la gaze, se uită la arme biologice, pentru că i-am blocat în ceea ce privește programul nuclear”, a declarat domnul Trump unui reporter al Fox News în China, înaintea întâlnirii sale cu omologii săi rus și chinez.
Ministerul de Externe al Iranului a respins joi aceste acuzații, comparându-le cu afirmațiile SUA potrivit cărora Irakul dezvolta arme de distrugere în masă înainte de invazia lansată de președintele de atunci, George W. Bush, în 2003.
„Ne confruntăm cu noi acuzații amenințătoare și cu o narațiune care pare să urmeze același scenariu fraudulos”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baqaei, într-o postare pe X.
Președintele Trump nu a dat niciun semnal clar cu privire la intenția sa de a ordona o nouă acțiune militară de amploare împotriva Iranului. El a declarat miercuri pentru Fox News că dorește în continuare să ajungă la un acord cu Iranul, dar unul care, în opinia sa, să fie durabil, și și-a reînnoit amenințarea de a recurge la forță.
„O să pun capăt”, a spus Trump referindu-se la război. „Da, în curând. Adică, într-un fel sau altul, o să punem capăt.”
Joi, însă, el a declarat pentru Canalul 12 din Israel că „nu se grăbește să ia nicio decizie”, indicând, nu pentru prima dată, disponibilitatea de a lăsa impasul să se prelungească până în 2027.
„Vom vedea ce se va întâmpla după începutul anului”, a declarat el pentru postul de televiziune.
Evaluarea situației
Amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA, care coordonează forțele americane din Orientul Mijlociu, s-a întâlnit miercuri cu înalți oficiali israelieni din domeniul securității la Ministerul Apărării din Israel pentru ceea ce armata israeliană a numit o „evaluare comună și cuprinzătoare a situației”.
Eyal Zamir, precum și directorul agenției de informații Mossad, Roman Gofman, s-au numărat printre oficialii israelieni care s-au întâlnit cu Cooper.
Faptul că autoritățile israeliene au confirmat prezența directorului Mossad la întâlnire a fost un lucru neobișnuit, iar mulți din țară au interpretat acest lucru ca un semn că Iranul a fost un subiect-cheie al discuțiilor.
Gofman s-a întâlnit săptămâna trecută la Washington cu oficiali americani, printre care și directorul CIA, John Ratcliffe, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul.
„Șeful Mossadului, care părăsește foarte rar țara, nu a venit doar pentru o vizită scurtă, ci a rămas câteva zile. Este o chestiune serioasă pe ordinea de zi”, a declarat Erez Winner, președintele Forumului pentru Apărare și Securitate al Israelului, un think tank israelian cu legături strânse cu administrația Netanyahu.
Dacă s-ar lua decizia de a readuce Israelul în război cu Iranul, aceasta ar veni într-un moment sensibil din punct de vedere politic pentru Netanyahu.
Rivalii săi politici, în urma alegerilor de luna trecută, au primit sarcina de a forma un guvern, ceea ce ar putea să-l mențină la putere doar pentru încă câteva săptămâni, poate chiar mai puțin.
De când și-a pierdut majoritatea în parlamentul israelian, Netanyahu le-a susținut rivalilor săi, precum și opiniei publice israeliene, că este necesar un guvern de uniune națională pentru a face față amenințărilor urgente la adresa securității țării. El acuză de mult timp Iranul că are ambiții de a construi arme nucleare și a plasat acest aspect în fruntea listei amenințărilor.
Iranul a negat întotdeauna orice intenție de a construi arme nucleare, deși, după ce președintele Trump a retras SUA dintr-un acord nuclear internațional anterior în timpul primului său mandat, acesta a îmbogățit uraniu până la un nivel cu mult peste necesitățile programelor nucleare civile.
Observatorii internaționali consideră că Iranul mai deține încă un stoc de uraniu îmbogățit la o puritate de 60% undeva sub dărâmăturile instalațiilor sale nucleare grav avariate. La acest nivel, materialul se află la doar un pas tehnologic de a fi îmbogățit până la gradul necesar pentru arme.
În ciuda îngrijorărilor, unii dintre rivalii politici ai lui Netanyahu consideră că acesta încearcă să readucă țara în război pentru a evita pierderea puterii. În ultimele zile, acesta a organizat ședințe de informare privind securitatea cu unii dintre acești rivali – un demers neobișnuit care, potrivit analiștilor, ar putea sugera posibilitatea unei acțiuni militare iminente.
Președintele Trump l-a susținut pe Netanyahu înaintea alegerilor din Israel și a declarat că ar prefera, de asemenea, să colaboreze cu liderul israelian de dreapta în cadrul oricărui nou atac asupra Iranului.

