Europa intră într-o iarnă marcată de tensiuni sociale: prețurile cresc, locuințele devin tot mai inaccesibile, iar economiile stagnează. Protestele se extind de la studenți și chiriași la fermieri și transportatori, în timp ce guvernele au la dispoziție resurse limitate pentru a răspunde nemulțumirilor. În acest climat, partidele populiste încearcă să câștige teren înaintea unor confruntări electorale importante, arată Politico.
Europa este cuprinsă de nemulțumire. Chiriile cresc vertiginos, prețurile la energie se majorează, alimentând scumpirea carburanților și inflația, iar creșterea economică stagnează. În Franța, Italia, Spania și Grecia, costurile împrumuturilor sunt în creștere, ceea ce înseamnă că fonduri care ar fi putut fi folosite pentru renovarea școlilor, subvenționarea locuințelor sau despăgubirea fermierilor afectați de secetă trebuie direcționate către plata creditorilor.
Consecințele sociale ale crizei costului vieții, care se agravează, încep deja să se manifeste. În Franța, protestele au fost însoțite de revolte și jafuri, în timp ce în Italia au fost blocate lanțuri de aprovizionare, iar în Spania, piețele istorice au fost ocupate de tabere ale protestatarilor. Autoritățile de la Paris și Roma mobilizează forțe suplimentare de securitate pentru a preveni repetarea unor asemenea scene în zilele următoare.
Însă găsirea unor soluții la problemele fundamentale care îi determină pe oameni să iasă în stradă se dovedește dificilă pentru guvernele europene, confruntate cu constrângeri bugetare.
„Nicio altă generație nu s-a confruntat, în ultimii 50 de ani, cu atâtea provocări”, a declarat deputatul francez Pouria Amirshahi, membru al Partidului Verde și unul dintre copreședinții unei comisii parlamentare nou-înființate, însărcinate să investigheze modul în care guvernul a gestionat protestele de sâmbătă.
Pe fondul scăderii temperaturilor și al unei crize energetice care nu dă semne de ameliorare, o iarnă europeană a nemulțumirii se profilează la orizont. În același timp, pe întreg continentul se apropie alegeri importante, în care partidele naționaliste și populiste intră cu încredere.
Nemulțumire la nivel continental
Situația din Franța este deosebit de îngrijorătoare pentru stabilitatea generală a Uniunii Europene, având în vedere că țara este a doua cea mai mare economie a blocului comunitar. Sâmbătă, elevii care blocaseră școlile timp de mai multe săptămâni, pentru a cere guvernului să aloce mai multe fonduri educației, s-au alăturat sutelor de mii de persoane care protestau față de creșterea costului vieții.
Însă Franța nu este un caz izolat. „În ceea ce privește costul vieții, situația din Franța nu este cu mult diferită de cea din restul Europei”, a declarat economistul german Carsten Brzeski, director global al departamentului de cercetare macroeconomică al ING.
În Spania, evacuarea unei pensionare în vârstă de 87 de ani din locuința sa din Madrid, luna trecută, a declanșat demonstrații în mai multe zone ale țării. Protestatarii cer o mai bună protecție a chiriașilor și măsuri pentru limitarea prețurilor locuințelor. Între 2015 și 2025, acestea au crescut cu 80%, în timp ce salariile s-au majorat cu doar 30%.
Protestatarii din Portugalia au urmat exemplul, în contextul în care prețurile locuințelor aproape s-au triplat din 2015, pe fondul cererii turistice și al interesului manifestat de nomazii digitali.
În Albania, oamenii protestează pașnic încă din luna mai împotriva presupusei corupții generalizate din guvern și a unui proiect de stațiune de lux asociat cu Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Situația a degenerat în violențe săptămâna trecută, când studenții s-au alăturat manifestațiilor, exprimându-și nemulțumirea față de sărăcie, costul vieții și lipsa investițiilor în educație și sănătate. Protestatarii au cerut, de asemenea, demisia întregii clase politice.
Mii de studenți și profesori au ieșit miercuri în stradă la Atena și în aproximativ 50 de alte orașe din Grecia. Aceștia au cerut mai multe fonduri pentru educație, clădiri școlare sigure și locuințe la prețuri accesibile.
Și studenții sârbi au participat în număr mare la proteste, transformând cele mai ample manifestații din istoria recentă a țării în adunări cu o puternică dimensiune politică, în perspectiva alegerilor parlamentare de duminică.
Mișcările de tineret au convocat proteste și în Germania, unde la Berlin și Hanovra au avut deja loc manifestații de mai mică amploare împotriva reducerilor bugetare din educație.
În weekend, studenții au mărșăluit în mai multe orașe din nordul Italiei, protestând față de salariile mici și costul ridicat al vieții. Au fost înregistrate și incidente violente, similare celor din Franța și Albania: persoane mascate au jefuit magazine, au aruncat cu pietre în poliție și au incendiat mobilier stradal. Postul public italian RAI, citând un raport al poliției, a estimat că aproximativ 10.000 de persoane au participat la manifestații în mai multe orașe.
Prim-ministrul Giorgia Meloni și guvernul său au răspuns prin adoptarea unor noi măsuri stricte de securitate, inclusiv prin trimiterea a 500 de soldați la Milano, pentru a proteja orașul. „A manifesta este un drept, a distruge orașele noastre nu este”, a declarat Meloni.
Marie Hyland, cercetătoare la Eurofound, agenția UE pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, a afirmat că actuala criză a costului vieții „subminează” contractul social dintre generații. Tinerii europeni se confruntă cu perspectiva de a nu-și putea îndeplini așteptările implicite de a avea un nivel de trai comparabil cu cel al părinților lor.
Deputatul francez Pouria Amirshahi se numără printre criticii tot mai numeroși ai guvernului de la Paris. Aceștia acuză miniștrii că au permis agravarea situației prin faptul că nu au intervenit suficient de devreme în conflictul cu mișcarea studențească. Amirshahi a subliniat că au trecut săptămâni până când ministrul francez al educației s-a întâlnit cu reprezentanții protestatarilor.
„Cererile inițiale erau foarte simple și practice: hârtie igienică în toalete, tavane care să nu se prăbușească, profesori”, a spus el.
Amirshahi, care a participat la protestele de weekendul trecut din circumscripția sa din Paris, a afirmat că toate democrațiile europene ar trebui să urmărească atent evoluțiile din Franța, în contextul în care autoritățile se confruntă, în opinia sa, cu o încercare de a înăbuși prin forță revolta populară. „Situația din Franța este la limită”, a declarat deputatul.
Contagiune online, îngrijorare în viața reală
Rețelele sociale au jucat un rol esențial în amplificarea protestelor și în dezbaterea politică profund polarizată din jurul acestora.
Potrivit platformei de monitorizare a rețelelor sociale Visibrain, sâmbătă au fost publicate peste 2,2 milioane de mesaje pe platforma X despre proteste, de trei ori mai multe decât în momentul de vârf al crizei „Vestelor Galbene”, de la sfârșitul anului 2018.
Guvernul francez a convocat marți reprezentanții principalelor platforme pentru a discuta despre răspândirea conținuturilor considerate drept o glorificare a violenței stradale. Discuțiile au avut loc după ce imagini în direct cu jafuri și revolte au fost distribuite pe platforme video precum TikTok.
Activismul online a contribuit și la extinderea mișcărilor de protest dincolo de granițe. În orașul italian Bologna, manifestanții au scandat sloganuri devenite virale în timpul protestelor din liceele franceze. Pagini de Instagram au preluat apelurile din Franța pentru o nouă manifestație, programată sâmbătă, în timp ce grupurile de pe Telegram își țin membrii la curent cu evoluțiile politice din cele două țări.
În Albania, unii protestatari au declarat că persoane din Spania implicate în mișcări similare le-au trimis bani pentru achiziționarea unor provizii, inclusiv măști și apă purificată, despre care afirmau că îi ajută să se protejeze de efectele gazelor lacrimogene.
În dezbaterile de la radio și televiziune, partidele de extremă dreaptă din Franța, Spania și Portugalia au încercat să profite de nemulțumirea din stradă. Acestea au acuzat partidele tradiționale de centru că nu au reușit să răspundă nevoilor cetățenilor obișnuiți.
Marine Le Pen, candidata la președinția Franței și favorită, potrivit sondajelor menționate în material, pentru alegerile din 2027, încearcă să convingă alegătorii că ea și partidul său, Raliul Național, sunt singura forță politică în măsură să restabilească legea și ordinea.
Jorge Martín Frías, europarlamentar din partea partidului spaniol de extremă dreaptă Vox, a susținut că politicienii tradiționali din Europa „au comis păcatul mândriei și au uitat de oamenii de rând”.
Guvernul francez și politicienii de dreapta l-au acuzat pe Jean-Luc Melenchon, candidat al extremei stângi la președinție și unul dintre primii susținători ai protestelor studențești, că a alimentat tulburările pentru a obține avantaje politice. Mélenchon a respins vehement acuzațiile, contestate și de unii dintre adversarii săi politici. Primul sondaj prezidențial realizat după revolte a indicat puține schimbări în intențiile de vot.
Situația din Italia arată însă că liderii de pe întreg spectrul politic se confruntă cu probleme similare. În nordul țării, guvernul Giorgiei Meloni se confruntă cu proteste ale tinerilor, în timp ce, în sud, transportatorii și fermierii blochează ieșiri de pe autostrăzi din cauza prețurilor la combustibil.
În Spania, majoritatea sondajelor citate în material indică faptul că Partidul Popular, de orientare conservatoare, ar putea obține suficiente mandate pentru a forma o coaliție de guvernare cu Vox, partidul de extremă dreaptă, în cazul unor alegeri anticipate. Premierul Pedro Sánchez ar fi convocat scrutinul după ce parlamentarii au respins un pachet de măsuri privind locuințele, amânat de mult timp și propus ca răspuns la proteste.
Cu toate acestea, nemulțumirea spaniolilor față de clasa politică ar putea persista, indiferent de rezultatul alegerilor, potrivit Valeriei Racu, purtătoare de cuvânt a Uniunii Chiriașilor din Madrid, care a contribuit la organizarea mișcării de protest.
„Indiferent cine va guverna, acest lucru nu se va opri” după alegerile din noiembrie, a declarat ea, susținând că manifestanții au obținut mai multe în câteva săptămâni de proteste decât a reușit guvernul de stânga al lui Sánchez în opt ani de mandat.
Activiștii pentru drepturile chiriașilor intenționează să transmită acest mesaj pe 11 noiembrie, în timpul primei greve generale din Spania din ultimii 15 ani. „Politica se întoarce acolo unde ar fi trebuit să fie dintotdeauna: pe străzi și printre oameni”, a spus Racu.
Privirile se îndreaptă spre Germania
Atenția se îndreaptă acum și spre scăderea temperaturilor și creșterea prețurilor la energie, factori care riscă să afecteze puternic bugetele gospodăriilor.
Phuc-Vinh Nguyen, directorul Centrului pentru Energie al Institutului Jacques Delors, a afirmat că apariția unor mișcări sociale era de așteptat, având în vedere că mecanismele instituite de guverne pentru a proteja gospodăriile de creșterea prețurilor la energie, asociată războiului din Iran, sunt pe cale să expire.
Nicio țară nu pare ferită de acest fenomen, iar Germania s-ar putea număra printre cele mai vulnerabile în această iarnă. „Germania se numără printre țările care trebuie urmărite cu atenție, deoarece rezervele sale de gaze se află la niveluri istorice scăzute”, a afirmat Nguyen.
Potrivit acestuia, gospodăriile germane ar putea fi afectate puternic de creșterea prețurilor la încălzire. Tensiunile de pe piața gazelor naturale s-ar putea răsfrânge și asupra piețelor de energie electrică, precum și asupra țărilor vecine.
Carsten Brzeski, economistul german de la ING, a fost de acord că problemele cu care se confruntă Franța sunt similare celor din alte state europene.
„Există o problemă care este acum exprimată mai puternic în Franța, dar este foarte similară cu situația din alte țări europene”, a declarat el, făcând referire la stagnarea economică și la dificultățile tot mai mari privind accesibilitatea prețurilor.
„Cea mai mare diferență dintre Franța și Germania este că, în acest moment, Germania dispune de resurse fiscale mai mari” pentru a atenua impactul crizei, a spus Brzeski. „Dar ceea ce se întâmplă în prezent în Franța se poate întâmpla cu ușurință peste câțiva ani și în Germania.”
Editor : C.A.