Ialta 2.0, doar o ocazie pentru poze. „Întâlnirea cu Putin nu schimbă nimic pentru Ucraina”, îi transmite Europa lui Trump (The Times)

0
5
ialta-20,-doar-o-ocazie-pentru-poze.-„intalnirea-cu-putin-nu-schimba-nimic-pentru-ucraina”,-ii-transmite-europa-lui-trump-(the-times)
Ialta 2.0, doar o ocazie pentru poze. „Întâlnirea cu Putin nu schimbă nimic pentru Ucraina”, îi transmite Europa lui Trump (The Times)

Liderii europeni au criticat joi summitul istoric dintre președinții Trump, Xi și Putin, calificându-l drept o „întâlnire de fațadă” care nu avea nicio șansă să aducă pacea în Ucraina, scrie The Times.

Cei trei lideri s-au întâlnit timp de peste o oră în orașul chinez Shenzhen. A fost pentru prima dată când liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei s-au reunit pentru o întâlnire trilaterală. Nu s-au convenit măsuri concrete, dar au emis o „declarație pentru pace” comună, care solicita reforma Organizației Națiunilor Unite și restricționarea Curții Penale Internaționale, piloni ai unei ordini mondiale de care națiunile europene încă se agăță.

Ei nu au făcut nimic pentru a minimiza descrierile summitului lor ca fiind „Ialta 2.0”, o referință la întâlnirea din 1945 la care Roosevelt, Churchill și Stalin au decis ordinea postbelică, inclusiv divizarea Europei. Atât Putin, cât și Xi au menționat că SUA, Rusia și China au responsabilități speciale în calitate de cei trei principali învingători ai acelui război, înlocuind Marea Britanie cu China față de formatul inițial.

Trump, care a purtat  joi discuții bilaterale cu președintele rus pe tema războiului din Ucraina, a vorbit cu căldură despre Putin, numindu-l „prietenul meu” și adresându-i-se cu „Vladimir”.

Berlin summit of coalition of the willing, Federal Chancellery - 19 Nov 2026
Andy Burnham (prim-ministrul Marii Britanii), Volodimir Zelenski (președintele Ucrainei), Friedrich Merz (cancelarul Republicii Federale Germania), Emmanuel Macron (președintele Franței), Jared Kushner (negociator al SUA) și Steve Witkoff (negociator al SUA) în timpul conferinței de presă privind reuniunea „Coaliției Bunăvoinței”, de la Berlin, 19 noiembrie 2026. Foto: Action Press / Shutterstock Editorial / Profimedia

La Berlin, membrii „Coaliției bunvoinței” — țările care susțin Ucraina — au ținut o reuniune separată la care au participat peste 30 de șefi de stat și de guvern europeni. Trump i-a sunat pentru a le spune că nu ar fi nevoie să investească sume atât de exorbitante în susținerea apărării Ucrainei dacă ar depune mai multe eforturi pentru a aduce conflictul la o încheiere rapidă, a declarat un oficial pentru The Times.

„Le spunea europenilor: «Ajunge, cheltuiți prea mulți bani pe război și ar trebui să-i cheltuiți pentru propriile voastre țări»”, a spus sursa. „El a prezentat costul în termeni de vieți pierdute și de milioane cheltuite, prezentându-l ca un motiv în plus pentru ca aceștia să se grăbească și să contribuie la încheierea războiului.”

Gazda conferinței europene, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a calificat reuniunea de la Shenzhen drept o „oportunitate foto” și le-a oferit tuturor celorlalți lideri câte o bucată din Zidul Berlinului, cel mai important simbol al divizării Europei, la acărui consolidare a contribuit summitul inițial de la Ialta.

„Zidul Berlinului a adus opresiune, nesiguranță și discordie. Și tocmai asta a reprezentat Ialta”, a spus el.

Merza afirmat că membrii coaliției sunt dispuși să contribuie la o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, dar a adăugat: „Negocierile care implică Ucraina și Europa pot avea succes doar dacă sunt conduse împreună. Un format de tip Ialta nu va aduce pacea.”

Donald Tusk, prim-ministrul polonez, a afirmat fără menajamente că „Putin nu este și nu va fi niciodată prietenul nostru”. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că lumea nu va permite să fie „reorganizată de sus”, în timp ce premierul britanic Andy Burnham a fost mai diplomat, dar a spus, referindu-se la cererile lui Putin privind garanțiile de securitate: „Nu este rolul agresorului în acest conflict să formuleze cereri de securitate ample și nerealiste.”

Burnham a afirmat că Trump a fost „foarte clar” în privința faptului că războiul este „o situație în care toată lumea are de pierdut”, adăugând: „Nimeni nu câștigă acest război, inclusiv Rusia. El [Trump] a subliniat pierderile semnificative de vieți omenești din partea rusă.”

În timp ce Putin purta discuții cu Trump și Xi, forțele sale au lansat un val de atacuri cu drone asupra Kievului, ucigând cel puțin o persoană și rănind alte cinci într-un atac desfășurat în plină zi. Imaginile video au arătat o dronă prăbușindu-se în clădiri.

INT: Russian INT: War On Ukraine, Attack On Kyiv - 19 Nov 2026
O dronă rusă cade din cer după ce a fost lovită de apărarea aeriană ucraineană la Kiev. Foto: Mark Edward Harris/ZUMA Press Wire / Shutterstock Editorial / Profimedia

Putin promisese un răspuns „dureros” la atacurile Ucrainei asupra podului de la Kerci, care leagă Rusia de Crimeea ocupată, și a declarat că exclude un armistițiu din cauza acestor atacuri. „Răspunsul nostru va fi mult mai dureros decât atacul de la Kiev asupra podului”, a spus el după întâlnirea cu Trump și Xi.

Kievul a avut cuvinte dure la adresa întâlnirii de la Shenzhen. „Putin s-a prezentat ca un lider mondial la Shenzhen. În realitate, este un criminal și un terorist la scară globală. Și ar trebui tratat ca atare”, a scris Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean de externe, pe X. „E timpul ca el să se trezească la realitate și să pună capăt războiului pe care nu-l va putea câștiga niciodată.”

Burnham a adăugat că „întreaga familie europeană” era „complet unită” în spatele președintelui Zelenski. „ Din partea noastră, coaliția bunăvoinței a reprezentat astăzi o imensă dovadă de sprijin pentru președintele Zelenski și poporul ucrainean. Toți prietenii săi se aflau în sală… S-au înregistrat progrese reale prin faptul că SUA au fost prezente. Un grad de aliniere pe care pur și simplu nu l-am mai văzut în ultima perioadă în legătură cu această problemă și acum avem perspectiva de a avansa către negocieri semnificative.”

El a confirmat că Marea Britanie ar fi dispusă să trimită trupe terestre în Ucraina după încheierea conflictului. „Am afirmat că, într-o situație post-conflict, Marea Britanie va continua să-și intensifice eforturile pentru a menține pacea și a asigura securitatea frontului propriu de apărare”, a spus el.

Berlin, Deutschland, 19.11.2026: Bundeskanzleramt: Gipfeltreffen der Koalition der Willigen: Plenarsitzung der Koalition
Berlin, Germania, 19 noiembrie 2026. Cancelaria Federală: Reuniunea la vârf a Coaliției Bunăvoinței Foto: Profimedia

Întâlnirea anterioară, mult așteptată, dintre liderii celor trei mari puteri nucleare, la finalul reuniunii anuale a țărilor din cadrul Cooperării Economice Asia-Pacific, a fost atent organizată.

Aceasta a început cu o scurtă sesiune foto în care Xi, în calitate de gazdă, a ocupat locul central, cu Trump la stânga sa și Putin la dreapta sa. Aceeași ordine a fost păstrată și în cadrul întâlnirii propriu-zise, Xi rămânând într-o poziție dominantă și centrală în fotografiile oficiale.

După scurte declarații publice introductive, cei trei au discutat în privat timp de puțin peste o oră, înainte de a pleca fără a răspunde la întrebări. „Declarația pentru pace”, emisă la scurt timp după aceea, preciza: „În calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, China, Rusia și Statele Unite s-au angajat să reformeze ONU, astfel încât aceasta să poată răspunde mai eficient provocărilor globale.

„Cei trei șefi de stat au recunoscut că principiul consimțământului statului și respectarea imunităților oficialilor de stat sunt de o importanță capitală și au convenit că Curtea Penală Internațională (CPI) și alte organisme similare nu trebuie să abuzeze de jurisdicția lor.”

profimedia-1153664059
Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, la prima reuniune trilaterală din istorie, în China. Sursa: Profimedia

Putin se confruntă cu un mandat de arestare emis de CPI în legătură cu războiul din Ucraina. Trump a criticat CPI încă de când aceasta a emis mandate de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu și a altor lideri israelieni. Statele Unite, Rusia, China și Israelul nu sunt membre ale CPI.

Comunicatul a solicitat, de asemenea, creșterea fluxurilor de produse petroliere rafinate – o referire atât la penuria cauzată de războiul cu Iranul, cât și la sancțiunile împotriva exporturilor rusești – precum și inițierea unui nou dialog pentru reducerea riscurilor unui război nuclear.

Anterior, Trump și Putin au petrecut 40 de minute într-o întâlnire separată dedicată în mare parte Ucrainei. Ambii și-au exprimat optimismul cu privire la perspectivele unor noi discuții.

În cadrul unei conferințe de presă, Putin a descris modul în care el și Trump împărtășesc „abordări similare privind valorile”, ceea ce „indică o apropiere a punctelor de vedere”. El a adăugat:

„Am discutat problema democrației. Și ce este democrația? Ce este? Este ordinea liberală pe care anumite cercuri au creat-o și pe care încă încearcă să o impună întregii lumi.”

Discuțiile bilaterale dintre Trump și Xi au vizat comerțul și inteligența artificială. Trump, care s-a opus întotdeauna unei reglementări stricte a IA, a lăsat să se înțeleagă ulterior o schimbare de poziție. El a declarat pentru NBC News: „Considerăm că existența unor măsuri de protecție, știți, cel puțin la un nivel minim, este un lucru pozitiv.” Ambasada Chinei la Washington a declarat că cele două țări ar trebui „să consolideze comunicarea și coordonarea, să prevină riscurile de securitate legate de IA și să se asigure că IA se află întotdeauna sub controlul uman”.

Trump a sugerat ulterior că a discutat cu Xi doar pe scurt despre Nvidia, al cărei fost director executiv, Jensen Huang, a avut o relație cu o persoană suspectată de spionaj în favoarea Chinei.

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.