Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a susținut că selecția conducerilor companiilor de stat din România este realizată de un număr foarte redus de firme private și a avertizat că problema este una structurală, nu izolată, în condițiile în care România a fost sancționată de Comisia Europeană pentru lipsa de transparență a procedurilor.
Oana Gheorghiu afirmă că actualul sistem de selecție este concentrat într-un număr foarte mic de actori privați.
„Este momentul potrivit să ne uităm mai atent la cum funcţionează, în realitate, selecţia conducerilor companiilor de stat din România. Conform legii, aceste selecţii sunt asistate de firme private de consultanţă în resurse umane, în calitate de experţi independenţi (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011). În practică, însă, această piaţă este concentrată covârşitor în mâinile a doar trei firme private. Trei firme, care au împreună zece angajaţi. Atât”, a scris Oana Gheorghiu, marți pe Facebook.
Ea susține că aceste structuri influențează decizii cu impact major asupra economiei.
„Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei şi care au impact direct asupra unor sectoare esenţiale pentru economia statului român”, a adăugat Gheorghiu.
„Nu este o acuzație individuală, ci o problemă de sistem”
Vicepremierul interimar consideră că problema este una de arhitectură instituțională.
„Aceasta nu este o acuzaţie individuală. Este o problemă de sistem. Avem un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiţie şi independenţă, dar care a ajuns să concentreze o parte esenţială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privaţi”, afirmă Oana Gheorghiu.
Oana Gheorghiu susține că riscurile nu sunt teoretice, invocând sancțiuni aplicate României la nivel european.
„Riscul nu este teoretic, ci este deja măsurat: Comisia Europeană a sancţionat România cu 198 milioane euro tocmai pentru deficienţe legate de transparenţa şi caracterul competitiv al unor astfel de proceduri”, a precizat vicepremierul.
Critici la adresa guvernanței corporative
Vicepremierul afirmă că nu este suficient ca procedurile să fie doar formal corecte.
„Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată şi sancţiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final”, spune aceasta.
Ea adaugă că reforma reală a companiilor de stat presupune criterii mai stricte și transparență reală.
„Reforma reală a guvernanţei corporative înseamnă: selecţii cu adevărat competitive, criterii credibile, evaluări obiective şi mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci şi public”, a mai afirmat Gheorghiu.
„Problema devine una de arhitectură instituțională”
Oana Gheorghiu subliniază că, deși Guvernul nu poate interveni direct în selecții, este nevoie de schimbări sistemice.
„Când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema nu mai este una de percepţie. Devine una de arhitectură instituţională şi exact acolo trebuie să avem curajul să intervenim”, afirmă vicepremierul interimar.
Ea a făcut și o referire la situația politică și la reforma companiilor de stat.
„Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a îndrăznit să aprindă lumina în companiile de stat… Poate că această bătălie a fost pierdută, însă este o luptă la care eu nu voi renunţa”, a conchis Oana Gheorghiu.
Editor : Ana Petrescu