
Mii de tineri se pregătesc să participe la proteste coordonate în mai multe țări europene, cerând schimbări economice și politice, într-un context de nemulțumire tot mai accentuată față de partidele tradiționale. Fenomenul depășește granițele Europei: frustrarea față de lipsa perspectivelor economice, costul locuințelor, războaie și reducerile cheltuielilor sociale influențează atât protestele de stradă, cât și opțiunile electorale ale generației Z. Beneficiarii acestei nemulțumiri sunt însă de orientări ideologice diferite, de la extrema stângă la extrema dreaptă, arată The New York Times.
Sondajele arată că tinerii nemulțumiți au avut un rol important în înlăturarea de la putere a liderilor naționaliști din Ungaria și Serbia, în alegerea primului senator de culoare din Mississippi de la perioada Reconstrucției și în ascensiunea unui partid german de extremă dreaptă, care ar putea ajunge să guverneze un land pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial. Tinerii s-ar putea dovedi decisivi și în viitoarele alegeri din Franța și Spania.
„Devine din ce în ce mai greu să nu faci legătura între toate problemele cu care se confruntă generația noastră. Nu doar în anumite țări, ci la nivel global”, a declarat Adam Powell-Davies, în vârstă de 27 de ani, președintele național al organizației Socialist Students din Marea Britanie, unul dintre grupurile care organizează protestele de vineri.
Beneficiarii acestei nemulțumiri sunt însă de orientări ideologice diferite. Printre ei se numără atât politicieni de centru, cât și reprezentanți ai extremei stângi și ai extremei drepte, care propun soluții radicale la problemele unei ordini globale tot mai instabile și care se bucură de vizibilitate pe rețelele sociale.
Organizatorii protestelor și experții spun că elementul comun al acestor manifestări de nemulțumire este frustrarea față de structurile de putere politică tradiționale, indiferent de orientarea lor ideologică, dar și percepția că oportunitățile economice devin tot mai greu accesibile pentru tineri.
Un deceniu marcat de pandemie, războaie, încălzire climatică și măsuri de ajustare fiscală în economiile dezvoltate a alimentat temerile că generațiile tinere s-ar putea să nu mai beneficieze niciodată de pacea, prosperitatea și libertățile de care s-au bucurat părinții și bunicii lor. Țări precum Franța se confruntă cu o datorie publică ridicată și trebuie să ia decizii dificile pentru a menține sistemele generoase de protecție socială.

„Nu avem niciun viitor”, a declarat, într-un interviu, Laura Spearey, o studentă la informatică în vârstă de 27 de ani din Bilbao, Spania, care a călătorit în Marea Britanie pentru a participa la protestele de vineri.
Ea a vorbit despre dificultățile întâmpinate de tineri în încercarea de a-și găsi o locuință, de a avea acces la servicii medicale și de a-și asigura alte necesități ale vieții de adult. „Nu ai absolut nicio șansă să ai propria ta viață, să-ți construiești proiectul de viață”, a spus aceasta.
Aceste nemulțumiri nu sunt noi. Ele au stat și la baza protestelor mișcării „Occupy”, organizate după criza financiară din 2008. Datele sondajelor sugerează însă că frustrarea tinerilor devine tot mai intensă, inclusiv în țări precum Germania, unde rata șomajului în rândul tinerilor este mai scăzută, iar datoria publică este mai mică decât în Marea Britanie și Franța.
Tinerii nu mai cred în promisiunile tradiționale ale societății
În Germania, preocupările economice ale tinerilor s-au accentuat în ultimul deceniu, potrivit studiului academic „Tineretul în Germania”, care a chestionat anual peste 2.000 de tineri, timp de nouă ani.
„Întrebarea esențială nu este pur și simplu dacă tinerii de astăzi se află, din punct de vedere obiectiv, într-o situație mai proastă decât generațiile anterioare. Ceea ce contează este că mulți dintre ei încep să creadă că promisiunile tradiționale ale societății noastre nu mai sunt valabile pentru ei”, a declarat Klaus Hurrelmann, profesor de sănătate publică și educație la Hertie School din Berlin și coautor al studiului „Youth in Germany”.
În mare parte a Europei, nemulțumirea a fost amplificată și de planurile guvernelor de a majora cheltuielile pentru apărare în următorii ani. Măsurile sunt justificate prin necesitatea compensării reducerii sprijinului militar american pentru continent și a contracarării amenințărilor venite din partea Rusiei.
Tinerii participanți la proteste cer însă renunțarea la creșterea cheltuielilor militare, susținând că astfel sunt diminuate fondurile disponibile pentru educație, sănătate și alte servicii sociale.

În Germania, mai multe grupuri de protestatari spun că au fost mobilizate și de inițiativele guvernului de a încuraja tinerii să se înroleze în armată, în cadrul eforturilor de consolidare a capacității de apărare a țării. Mulți dintre ei se tem că aceste măsuri ar putea duce, în cele din urmă, la reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Într-o listă de revendicări publicată înaintea protestelor de vineri, unul dintre grupurile germane care organizează manifestațiile, „Gen Z Regelt” – expresie care s-ar putea traduce aproximativ prin „Generația Z rezolvă lucrurile” – a cerut demisia cancelarului Friedrich Merz, care susține majorarea cheltuielilor militare ale Germaniei.
„Niciun om, niciun cent pentru forțele armate germane”, se arată în documentul grupului.
Revendicările acestuia, la fel ca cele ale altor organizatori ai protestelor de vineri, sunt puternic orientate spre stânga și includ critici la adresa sistemului capitalist. În mod remarcabil, tinerii protestatari evită să-i acuze direct pe membrii generațiilor mai în vârstă, care au beneficiat de oportunități pe care ei se tem că nu le vor avea, precum achiziționarea unei locuințe sau asigurarea unei pensii generoase. În schimb, organizatorii prezintă conflictul drept unul între angajați și cei bogați și puternici.
„Nu este o luptă între tineri și bătrâni. Niciunul dintre aceste grupuri nu controlează unde se duc acești bani”, a declarat Hannah Ponting, în vârstă de 20 de ani, membră a organizației Socialist Students de la Universitatea din Liverpool, care contribuie la coordonarea protestelor din oraș.
Extrema dreaptă și extrema stângă câștigă sprijin în rândul tinerilor
În septembrie, la Berlin, nemulțumiri similare, dar și o prezență mai mare la vot a tinerilor începând cu vârsta de 16 ani, au contribuit la victoria surprinzătoare a partidului de extremă stângă Die Linke la alegerile municipale.
În alte părți ale Europei și ale lumii, însă, anxietățile economice și sociale i-au împins pe tinerii alegători atât spre extrema dreaptă, cât și spre extrema stângă.
Potrivit unor sondaje recente din Franța, aproximativ unul din cinci alegători cu vârsta sub 25 de ani declară că ar vota pentru principalul partid de extremă dreaptă la alegerile de anul viitor. La alegerile legislative din 2024, o proporție și mai mare a tinerilor a votat pentru formațiunile de extremă dreaptă.

În landul german Saxonia-Anhalt, sondajele realizate la ieșirea de la urne au arătat că partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut peste 40% din voturile celor mai tineri alegători la alegerile regionale din septembrie, mai mult decât dublul scorului înregistrat de orice alt partid.
Principalul candidat al AfD, Ulrich Siegmund, este o figură populară pe TikTok. El a promis că va îmbunătăți perspectivele landului prin deportarea unor imigranți, acordarea de noi beneficii pentru părinții tineri și încetarea sprijinului Germaniei pentru Ucraina.
Succesul AfD și al Die Linke în Germania arată cât de repede se pot îndepărta tinerii alegători de partidele politice care au promis schimbări rapide, dar nu au reușit să le pună în practică, a afirmat Klaus Hurrelmann, de la Hertie School.
Cu doar cinci ani în urmă, tinerii germani s-au orientat în număr mare către partidele de centru la alegerile naționale. Între timp, formațiunile de centru au pierdut teren în fața AfD și Die Linke, care promit schimbări radicale și contestă modelul de guvernare bazat pe compromisuri, dominant de mult timp în politica germană.
„Sunt complet liberi să promită orice, pentru că în acest moment nu se află în poziția de a-și îndeplini promisiunile”, a declarat Hurrelmann.
Editor : C.A.

