Relația dintre Donald Trump și Rusia are rădăcini mult mai vechi decât ascensiunea sa politică. Încă din 1987, după o vizită la Moscova, actualul președinte american a început să critice alianțele tradiționale ale Statelor Unite cu Europa și Asia, promovând poziții pe care le-a păstrat, în linii mari, timp de aproape patru decenii. Într-o analiză publicată de revista germană Focus, jurnalista și istoricul Anne Applebaum susține că atitudinea lui Trump față de Rusia a rămas remarcabil de constantă, în ciuda numeroaselor schimbări ale convingerilor sale politice.
Analiza semnată de Anne Applebaum, laureată a Premiului Pulitzer, a apărut inițial în publicația americană The Atlantic și a fost republicată în limba germană de Focus, pe 22 octombrie 2026.
Autoarea examinează relația președintelui american cu Moscova, pornind de la prima sa călătorie în Uniunea Sovietică și ajungând până la recentele decizii ale administrației de la Washington privind războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei.
În opinia sa, există o continuitate între criticile formulate de Trump la adresa aliaților occidentali în urmă cu aproape 40 de ani și pozițiile pe care acesta le promovează astăzi.
Vizita din 1987 la Moscova și începutul unei relații neobișnuite
În iulie 1987, Donald Trump, pe atunci un om de afaceri în vârstă de 41 de ani, a călătorit în Uniunea Sovietică pentru a explora posibilitatea construirii unui hotel de lux la Moscova.
Vizita a avut loc în perioada în care Mihail Gorbaciov conducea Uniunea Sovietică, iar relațiile dintre Washington și Moscova traversau o etapă de schimbări importante.
Trump fusese contactat de reprezentanți sovietici interesați să dezvolte proiecte imobiliare în capitala URSS. Printre persoanele implicate în stabilirea contactelor s-a numărat ambasadorul sovietic la Washington, Iuri Dubinin.
Omul de afaceri american a vizitat mai multe amplasamente din Moscova și a discutat despre posibilitatea realizării unor investiții hoteliere.
Proiectele nu s-au concretizat, însă călătoria avea să fie urmată de un episod cu semnificație politică.
La scurt timp după întoarcerea în Statele Unite, Trump a cumpărat pagini întregi de publicitate în trei mari ziare americane, pentru a-și exprima opiniile despre politica externă a Washingtonului.
Mesajul central era că Statele Unite cheltuiau prea mulți bani pentru protejarea militară a aliaților lor, în special a unor țări care aveau suficiente resurse pentru a contribui mai mult la propria apărare.
Această poziție avea să devină, peste decenii, una dintre temele recurente ale discursului său politic.
Aceleași critici la adresa aliaților americani, după aproape patru decenii
Anne Applebaum consideră că discursul lui Donald Trump despre relațiile internaționale a rămas surprinzător de stabil în privința Rusiei.
Jurnalista observă că actualul președinte american și-a modificat de-a lungul timpului pozițiile în numeroase domenii, inclusiv în privința avortului, criptomonedelor și apartenenței politice.
În schimb, susține ea, atitudinea critică față de alianțele tradiționale ale Statelor Unite și disponibilitatea de a accepta argumentele Moscovei au reprezentat constante ale discursului său.
Applebaum interpretează reclamele publicate în 1987 drept începutul unei orientări politice care poate fi identificată și în actuala administrație.
Potrivit autoarei, această continuitate este cu atât mai relevantă cu cât punctele de vedere exprimate de Trump diferă uneori de evaluările structurilor militare și de informații americane.
Deciziile lui Trump privind Rusia și Ucraina, criticate de Anne Applebaum
În analiza publicată de Focus, jurnalista examinează și deciziile recente ale președintelui american în contextul războiului din Ucraina.
Applebaum critică ridicarea restricțiilor privind importurile de motorină rusească și presiunile exercitate asupra Kievului pentru a opri atacurile împotriva rafinăriilor din Rusia.
Potrivit autoarei, administrația americană a amenințat că ar putea suspenda schimbul de informații cu Ucraina dacă autoritățile de la Kiev nu acceptă să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești.
În interpretarea jurnalistei, această solicitare ar limita capacitatea Ucrainei de a afecta economia de război a Rusiei, fără ca Moscovei să i se ceară concesii comparabile.
Applebaum contestă și declarațiile lui Trump referitoare la existența unei înțelegeri între Rusia și Ucraina privind încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice.
Ea susține că autoritățile ucrainene nu fuseseră informate despre un asemenea acord și că Rusia și-a continuat atacurile, inclusiv asupra unui obiectiv energetic din Harkov.
Aceste afirmații sunt prezentate de jurnalistă ca argumente împotriva politicii administrației Trump. Ele reflectă evaluarea sa asupra evenimentelor, nu concluziile unei investigații independente prezentate în articol.
De ce a relaxat Trump restricțiile asupra motorinei rusești
O altă temă abordată în analiză este legătura dintre deciziile administrației americane și prețurile combustibililor din Statele Unite.
Donald Trump a sugerat că relaxarea restricțiilor asupra importurilor de motorină din Rusia ar putea contribui la reducerea costurilor pentru consumatorii americani.
Anne Applebaum pune însă sub semnul întrebării eficiența economică a acestei măsuri.
În opinia sa, volumele suplimentare de combustibil pe care Rusia le-ar putea exporta nu ar fi suficient de mari pentru a produce o reducere semnificativă a prețurilor.
Autoarea analizează această decizie și în contextul războiului din Iran, pe care îl consideră unul dintre factorii ce au contribuit la creșterea costurilor energetice.
În același timp, Applebaum atrage atenția că relaxarea sancțiunilor poate avea implicații geopolitice, deoarece veniturile din exporturile de energie reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru economia rusă.
Relația cu Putin și avertismentul privind securitatea Europei
Jurnalista consideră că politica actuală a Washingtonului pune statele europene într-o situație dificilă.
Potrivit acesteia, aliații Statelor Unite au încercat, de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, să explice administrației americane amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru securitatea europeană.
Applebaum susține însă că aceste demersuri nu au reușit să schimbe fundamental poziția președintelui.
Ea invocă inclusiv diferențele dintre atitudinea lui Trump și declarațiile unor oficiali militari americani de rang înalt.
Un exemplu este generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO din Europa, care a transmis, la o conferință de securitate organizată la Varșovia, că orice atac asupra unui stat membru al Alianței ar primi un răspuns militar puternic.
Generalul a subliniat că NATO trebuie să poată împiedica orice agresor să își atingă obiectivele strategice.
Applebaum consideră că asemenea mesaje de descurajare ar trebui transmise și de Casa Albă, pentru a limita riscul escaladării acțiunilor Rusiei în Europa.
Europa trebuie să se pregătească pentru o relație diferită cu Statele Unite, avertizează jurnalista
Una dintre concluziile principale ale analizei este că statele europene nu ar trebui să își mai construiască strategiile de securitate pornind de la premisa că politica externă americană va rămâne constantă.
Anne Applebaum susține că schimbările de direcție ale administrației Trump demonstrează vulnerabilitatea unei dependențe excesive de Washington.
În opinia sa, europenii, canadienii și celelalte democrații aliate ar trebui să își consolideze cooperarea militară, economică și diplomatică.
Autoarea amintește că relațiile dintre statele europene, Canada și democrațiile din regiunea Asia-Pacific s-au intensificat în ultimii ani, în paralel cu dezvoltarea unor parteneriate cu India și țările din America Latină.
Aceste relații ar putea deveni și mai importante în cazul în care diferențele dintre Washington și aliații săi tradiționali vor continua să se accentueze.
Analiza nu reprezintă însă o poziție oficială a NATO sau a guvernelor europene, ci perspectiva editorială a Annei Applebaum asupra evoluțiilor geopolitice.
O relație cu Moscova care traversează aproape 40 de ani
Privită în perspectivă istorică, relația lui Donald Trump cu Rusia începe cu mult înainte de întâlnirile sale cu Vladimir Putin și de cele două mandate la Casa Albă.
Prima vizită la Moscova, din 1987, a avut un obiectiv comercial, însă declarațiile și acțiunile politice care i-au urmat au devenit relevante în dezbaterea privind orientarea sa internațională.
Pentru Anne Applebaum, asemănările dintre criticile formulate atunci împotriva aliaților Statelor Unite și actualele poziții ale administrației Trump indică o continuitate politică de aproape patru decenii.
Totuși, existența acestor asemănări nu demonstrează, în sine, că Rusia ar fi exercitat control asupra deciziilor președintelui american sau că vizita din 1987 ar fi avut un scop diferit de cel comercial documentat.
Întrebarea centrală ridicată de analiza jurnalistei este ce consecințe va avea această continuitate pentru securitatea europeană și pentru viitorul relației transatlantice, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să reprezinte una dintre principalele provocări ale continentului.
Cine este Anne Applebaum
Anne Applebaum este o reputată jurnalistă și istoric americano-poloneză, laureată a Premiului Pulitzer pentru volumul Gulagul: O istorie. Este recunoscută la nivel global ca o autoritate în analiza regimurilor totalitare, a comunismului și a transformărilor politice din Europa de Est. Prin cărți de referință precum Cortina de Fier, Autocracy, Inc. sau Amurgul democrației, ea avertizează asupra pericolelor populismului, dezinformării și rețelelor autoritare actuale. Scrie constant pentru The Atlantic.
Editor : Sebastian Eduard