Zeci de alerte cu bombă la bordul avioanelor din mai multe țări europene, inclusiv România, au stârnit îngrijorare în rândul oamenilor. Până acum, toate s-au dovedit a fi false. Costurile cauzate de trimiterea la sol, în regim de urgență a avioanelor, se ridică la sume covârșitoare, atât pentru pasageri, cât și pentru companii. Digi24.ro a vorbit cu pilotul Cezar Osiceanu, care are peste 40 de ani de experiență, pentru a înțelege care sunt procedurile și la ce să ne așteptăm.
Întreaga țară a urmărit cu sufletul la gură imaginile publicate pe rețelele sociale de către românii care au avut neșansa să fie la bordul uneia dintre aeronavele care a fost sub incidența unei amenințări cu bombă.
Specialiștii din cadrul SRI au efectuat controlul standard și au constatat că nu există risc de explozie la bordul aeronavei, după ce s-au mobilizat resurse semnificative, din cauza alertei.
Pilotul Cezar Osiceanu a explicat în exclusivitate pentru digi24.ro care sunt pașii pe care îi urmează piloții în astfel de situații.
„În primul rând trebuie să țineți cont de 2 aspecte: în momemtul în care este primită o alertă cu bombă, fie prin radio, fie prin sistem electronic, pilotul înțelege ca e o situatie complicată. Tot avionul este construit prin experienta constructorilor pentru a garanta siguranța completă a pasagerilor.
Un singur lucru nu este prevăzut: bomba la bord. Pentru că nu poate fi manageriata situația de către pilot. Se primește alerta, pasagerii sunt rugați să cupleze centura. Șefa de bord verifică tot ce i se pare suspect. Avionul este ținut la orizontală, pentru că pot fi bombe care pot fi declanșate la presiune.
Problema este după ce se realizează controlul: însoțitorii își pun centurile și anunță că nu s-a găsit nimic, piloții sunt nevoiți să se îndrepte către cel mai apropiat aeroport”, a explicat Osiceanu.
Pilotul a explicat că ceea ce se întâmplă acum la nivel european pare doar începutul și testarea vitezei de reacție la nivelul întregului continent, printr-o operațiune coordonată, prin intermediul unui cyberatack:
„Situația la care asistăm noi este un exercițiu. Toată lumea vrea război acum, Europa este într-o situație extrem de dificilă. Este un test general al sistemului. Există riscul să asistăm la ceva mai mare. Acum este doar începutul.
Este vorba despre capacitatea de răspuns. În România s-au făcut doar pe Otopeni aceste manevre, dacă s-ar face pe alte aeroporturi, ar fi jale. Toate aeroporturile ar trebui să aibă o zonă pentru avioanele cu bombă, lucru care nu există în România.
Vorbim și despre timpul de răspuns. Capacitatea din avion și capacitatea de la sol. Pasagerii nu sunt atenți la instrucțiunile de evacuare.
De ce nu se anunță pasagerii că ar exista o bombă la bord? S-ar crea panică și oamenii ar încerca să deschidă ușile.
Revenind la reacția din avion, trebuie să aducem aminte de protocoale: însoțitorii de bord, dacă găsesc un colet suspect, trebuie să golească rândurile din zonă și să izoleze zona cu bagaje. Într-un rând secund, dacă găsesc coletul, trebuie să-l pună pe mânerul ușii. La aterizare acesta poate fi recuperat mai rapid de către echipele de intervenție.
„Toate amenințările sunt tratate ca fiind reale”
Osiceanu a explicat și de ce sunt ridicate avioane militare în cazul amenințărilor, dar și cum se stabilește gravitatea situației:
„De ce au venit avioanele militare? După ce s-au schimbat regulile privind 100 de ml de băutură, problema e că ar putea exista teroriști în avion, cum a fost în cazul 11 septembrie 2001. Dacă e situația în care avionul merge către un obiectiv strategic, trebuie doborât.
Gradualitatea fiecărei alerte este o chestie generală, stabilită de către echipele de la sol. Serviciile de securitate ale companiei care lucrează împreună cu SRI și SIE stabilesc dacă este real riscul sau nu, dar toate amenințările sunt tratate ca fiind reale. Până când nu este eliminată sursa amenințărilor, toate protocoalele sunt urmate cu strictețe.
Indiferent de cât de multe alerte vin, avionul trebuie să ajungă la sol pentru a fi verificat. Problema este mult mai delicată pentru că asistăm la un cyberatack care nu poate fi gestioant în amploarea sa actuală.
Problema de bază la Otopeni este ca nu a fost dotat aeroportul cu zona destinată acestor cazuri. Avioanele cu alertă de bombă reprezintă un risc major, ele fiind bombe în sine datorită cantităților mari de petrol de la bord
La Otopeni, în lipsa spațiului destinat pentru această situație, avioanele au fost parcate tot pe lângă zone de hangar, depozite, linii de avioane etc”, a concluzionat pilotul cu experiență.