Adolescentul de 15 ani, acuzat că și-a atacat colegii cu o macetă în baia liceului în care învață, în Pitești, urmează să fie supus unei expertize psihiatrice pentru a se stabili dacă avea sau nu discernământ în momentul faptei. Acesta și-a petrecut noaptea în arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Argeș și este cercetat pentru mai multe infracțiuni, printre care lovire, distrugere și tulburarea ordinii publice. Psihologul Mihai Copăceanu a atras atenția, în direct la Digi24, că „în școala românească nu ne cunoaștem copiii” și a declarat că prevenirea unor astfel de cazuri presupune relații mai apropiate între elevi și profesori.
Vineri, adolescentul de 15 ani va afla dacă va fi pus în libertate, plasat în arest la domiciliu sau dacă magistrații vor lua o altă măsură. Acesta va fi prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă și va afla dacă va rămâne pentru următoarele 30 de zile în arest.
Totodată, va fi realizată o expertiză psihiatrică pentru a se stabili dacă adolescentul a avut discernământ în momentul în care a intrat în baia liceului unde învață și și-a atacat colegii.
Tot vineri, conducerea liceului va decide dacă elevul va mai putea fi înmatriculat și dacă se va putea întoarce la această unitate de învățământ, în cazul în care va fi pus în libertate.
Între timp, liderii de sindicat din învățământul din județul Argeș trag mai multe semnale de alarmă în ceea ce privește siguranța din unitățile de învățământ. Aceștia cer suplimentarea numărului de angajați care asigură paza școlilor, astfel încât elevii să nu mai ajungă cu arme albe în unitățile de învățământ.
De asemenea, liderii sindicali cer ca psihologii din școli să stea mai mult de vorbă cu elevii care au probleme, așa cum a fost și cazul adolescentului de 15 ani.
Ce presupune evaluarea
Psihologul Mihai Copăceanu a declarat vineri, în direct la Digi24, că prevenirea violenței în școli nu se poate face doar prin suplimentarea personalului de pază și a numărului de psihologi, ci presupune și relații mai apropiate între profesori și elevi, între copii, dar și între părinți și cadrele didactice. Declarațiile vin după atacurile din Bistrița și Pitești, unde un adolescent de 15 ani este acuzat că și-a atacat colegii cu o macetă.
Întrebat ce presupune evaluarea la care urmează să fie supus elevul din Pitești pentru a se stabili dacă avea discernământ în momentul atacului, psihologul a explicat că este vorba despre o expertiză medico-legală, realizată de o comisie de specialiști.
„Mai mult decât psihiatric este o evaluare psihiatrică medico-legală, adică în comisie, pe lângă psihiatru e și un medic legist, un psiholog, tocmai ca să vadă exact circumstanțele în care s-au întâmplat și mai ales discernământul”, a declarat Mihai Copăceanu.
Potrivit psihologului, expertiza poate oferi indicii despre motivele atacului și despre starea psihică a adolescentului.
„Ne dă indicii și despre motivele acestei fapte, că a fost un act impulsiv, un act de răzbunare și este conștient, pe care îl regretă și are sentiment de vinovăție sau pur și simplu e vorba de lipsa discernământului și poate o anumită afectare psihiatrică nediagnosticată”, a explicat acesta.
Copăceanu a adăugat că ar fi important să fie făcute publice rezultatele expertizei și a vorbit despre necesitatea internării adolescentului pentru o perioadă de observație.
„De aceea suntem curioși dacă se vor face publice rezultatele acestei expertize (…) Trebuie să stea cel puțin câteva zile internat pentru a vedea cum evoluează starea lui psihică”, a spus psihologul.
„Ei simt aici și acum”
Întrebat dacă adolescenții de 15 ani sunt conștienți de gravitatea unor asemenea fapte și de consecințele lor, Mihai Copăceanu a explicat că aceștia înțeleg amenințările și situațiile conflictuale la nivelul lor de dezvoltare, dar nu percep întotdeauna consecințele așa cum o face un adult.
„Ei fiind conștienți la nivelul lor de înțelegere și de o prejudecată cognitivă, sunt uneori chiar siguri atunci când spun «vreau să te omor, vreau să te bat, vreau să nu mai trăiești», efectiv aceste lucruri simt, dar nu simt așa cum simte un adult care este mult mai responsabil, care vede clar iminența unei tentative de omor, a unei pedepse cu închisoarea și așa mai departe”, a afirmat psihologul.
Acesta a explicat că adolescenții pot fi copleșiți de emoții și de sentimentul că au fost nedreptățiți.
„Adică ei simt aici și acum și se simt foarte mult pe partea asta emoțională, modul în care ei se simt frustrați și își doresc cumva să-și facă dreptate, pentru că nimeni din jurul lor nu le-a luat apărarea”, a spus Copăceanu.
Psihologul a subliniat că părinții și profesorii trebuie să ia în serios nemulțumirile copiilor, inclusiv atunci când aceștia se confruntă cu bullying-ul.
„De aceea eu zic mereu atunci când un copil, fie că este victima bullying-ului sau nu, are anumite nemulțumiri și se simte nedreptățit, trebuie să luăm în considerare ce spune el, fie că suntem părinte sau profesor, și să ne asigurăm că ce facem noi este cumva pe măsura nevoilor sale”, a declarat acesta.
„Adică să nu fim superficiali, să nu spunem: «A fost o glumă, nu mai pune la suflet», pentru că de aceea ei își fac dreptate”, a adăugat psihologul.
„Copiii au o dublă viață”
Întrebat ce ar putea declanșa o asemenea reacție în cazul unui elev considerat liniștit, fără antecedente și fără probleme de comportament verbal, Mihai Copăceanu a atras atenția asupra diferenței dintre ceea ce observă adulții și ceea ce trăiesc adolescenții în plan emoțional.
„Să știți că aici este cheia discuției noastre și e mult mai important decât ședința de guvern de astăzi, în sensul următor. La 13, la 15 ani, copiii au o dublă viață, au o viață aproape social deschisă, merg la cursuri, au prieteni, sunt receptivi, poate sunt chiar umili la școală, iar în sinea lor, în psihicul lor, trăiesc gânduri și frustrări și nemulțumiri pe care nimeni nu le cunoaște”, a declarat psihologul.
„Din păcate, în școala românească nu ne cunoaștem copiii”, a afirmat Copăceanu.
De ce nu sunt suficiente paza și psihologii suplimentari
Psihologul consideră că suplimentarea personalului de pază și a numărului de psihologi din școli nu poate rezolva singură problema violenței, în lipsa unor relații mai apropiate în comunitatea școlară.
„Dacă am putea pune și 2.000 de paznici în plus și 3.000 de psihologi în fiecare școală, nu rezolvăm situația dacă noi nu lucrăm pe termen lung la o relație profesor-elev mult mai apropiată, cu mai multe cunoștințe, cu sentimentul comunității și al apartenenței”, a explicat acesta.
„Dacă lucrăm la relația elev-elev, ca ei să fie prieteni, să se cunoască și când apare o astfel de tendință sau o acuzație, cineva imediat să raporteze”, a spus psihologul.
În opinia sa, este importantă și relația dintre părinți și profesori.
„Dacă lucrăm la relația părinte-profesor, astfel de acte nu vor mai fi posibile, altfel toate celelalte măsuri sunt complementare și insuficiente”, a afirmat acesta.
Referindu-se la atacurile din Bistrița și Pitești, Mihai Copăceanu a spus că este posibil ca nemulțumirile copiilor să fi fost observate de cei din jur, fără ca acestea să fie semnalate.
„Cu siguranță și băiatul de la Bistrița și cel de la Pitești. Cineva a observat aceste lucruri, că e nemulțumit, pentru că n-a fost un act spontan, el a fost și a cumpărat maceta sau cuțitul, adică cu siguranță cineva a văzut, dar nu au spus”, a declarat psihologul.
„Cu cât noi vom lucra la o relație pe termen lung și un sentiment al comunității și al apartenenței în școală, cu atât astfel de acte vor fi cât mai puține”, a mai spus Mihai Copăceanu.
Editor : C.S.