România are nevoie de un pact politico-economic care să oblige toate guvernele, indiferent de orientarea politică, să respecte limite clare privind inflația, deficitul bugetar și creșterea economică, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. Acesta a avertizat că România are în prezent cea mai mare inflație și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar datoria publică va depăși în acest an pragul de 60% din PIB, ceea ce poate pune în pericol ratingul de țară.
„Traversăm o perioadă complicată, deoarece avem cea mai înaltă rată a inflației din Uniunea Europeană (…) și cel mai mare deficit bugetar (…), iar anul acesta vom depăși și pragul de datorie publică de 60% din PIB, ultimul criteriu Maastricht pe care îl mai îndeplineam. Având asemenea indicatori, există oricând pericolul retrogradării țării la nivelul nerecomandat investițiilor, pericolul opririi finanțărilor de pe piețele externe de capital și al ajustării brutale a nivelului de trai. De aceea este imperativ necesară stabilirea unor ținte în care să se încadreze inflația, deficitul bugetar și creșterea economică, ținte care, odată atinse, să fie respectate de orice guvern, indiferent de coloratura ideologică. Cu alte cuvinte, e necesar un pact politico-economic care să oblige toate guvernele să nu depășească anumite intervale în ce privește indicatorii macroeconomici”, a declarat Valentin Lazea, în cadrul conferinței organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România.
„Deficitul bugetar trebuie redus la 2,5-3% din PIB”
Economistul-șef al BNR a afirmat că România trebuie să reducă deficitul bugetar sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile pentru ca datoria publică să înceapă să scadă.
„Pentru ca datoria să înceapă să scadă, deficitul bugetar trebuie redus sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, care sunt de aproximativ 2,8% din PIB. Asta înseamnă că deficitul bugetar ar trebui adus în intervalul 2,5-3% din PIB. Este singurul lucru pe care îl putem face pentru a ne putea uita în ochii copiilor noștri fără să roșim”, a spus Lazea.
Acesta a amintit că România depășește constant pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar încă din 2017, situație care a contribuit inclusiv la amânarea aderării la zona euro.
Critici la adresa mediului de afaceri: „Conceptele de macroeconomie sunt total necunoscute”
În cadrul aceleași conferințe, acesta acriticat ceea ce a numit „ignoranța economică” a mediului de afaceri și a susținut că antreprenorii au sprijinit ani la rând o creștere economică bazată pe împrumuturi și cheltuieli excesive.
„Conceptele de macroeconomie sunt total necunoscute de către mediul de afaceri, care nu numai că nu le știe, nu vrea să le știe. Vă rog să faceți acest apostolat, să vă duceți la oamenii ăia și să le explicați în clar. Pentru că ei nu au nicio treabă cu aceste concepte”, le-a transmis economistul analiștilor financiar-bancari prezenți la conferință.
În opinia sa, deteriorarea finanțelor publice nu este rezultatul incompetenței, ci al unei politici deliberate de stimulare artificială a economiei.
„Deficitul nu a explodat din incompetență, ci dintr-o narativă deliberată: «cheltuim mult ca să creștem economia». Antreprenorii, atât cei români, cât și cei străini, au susținut cu frenezie acest tip de forțare a creșterii economice, crezând în mod eronat că o creștere economică este cu atât mai bună cu cât este mai mare. Dar nu este adevărat. Când se depășește PIB-ul potențial, creșterea face mai mult rău decât bine”, a declarat Lazea.
Potrivit economistului-șef al BNR, ritmul sustenabil de creștere al economiei României este în prezent de aproximativ 2,5-3% pe an, iar depășirea acestui nivel prin stimularea consumului pe baza datoriei publice riscă să accentueze dezechilibrele macroeconomice.
Editor : A.D.