Donald Trump, mesaj controversat pentru Europa după întâlnirea cu Putin și Xi: Ucraina ar trebui să nu mai primească ajutor financiar

0
4
donald-trump,-mesaj-controversat-pentru-europa-dupa-intalnirea-cu-putin-si-xi:-ucraina-ar-trebui-sa-nu-mai-primeasca-ajutor-financiar
Donald Trump, mesaj controversat pentru Europa după întâlnirea cu Putin și Xi: Ucraina ar trebui să nu mai primească ajutor financiar

Donald Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei, în cadrul unei reuniuni desfășurate la câteva ore după întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională. Casa Albă a respins însă interpretarea potrivit căreia președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev, susținând că acesta a insistat asupra necesității încheierii războiului. În Europa, apropierea afișată de Trump față de liderul rus și excluderea europenilor din discuțiile marilor puteri au provocat îngrijorare, scriu jurnaliștii The Independent.

Liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei au încheiat, la Shenzhen, o rundă de discuții de 90 de minute, convenind asupra unui plan în patru puncte pentru reformarea ordinii mondiale. Între timp, liderii europeni, ținuți la distanță de reuniunea marilor puteri, au urmărit cu îngrijorare evoluțiile de la un summit paralel, organizat la Berlin în semn de solidaritate cu Ucraina.

Trump l-a întâmpinat pe liderul rus întrebând: „Cine este el? Este prietenul meu”, înainte ca cei doi să înceapă discuțiile alături de președintele chinez Xi Jinping.

Ulterior, Trump a participat telefonic la o reuniune a așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, organizată în Germania, la care au luat parte, printre alții, premierul britanic Andy Burnham și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Potrivit unor oficiali europeni citați de publicațiile Politico și The Telegraph, liderul de la Casa Albă și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la ajutorul financiar de miliarde de euro acordat Ucrainei de statele europene. Trump ar fi subliniat că țările ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia.

Un oficial american, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat ulterior pentru Politico că nu este „corect” să se afirme că Trump le-ar fi cerut liderilor europeni să oprească finanțarea Kievului, ci că președintele american și-a reiterat dorința de a pune capăt conflictului.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a susținut, de asemenea, că discuția a avut un ton mai degrabă pozitiv.

profimedia-1153663624
Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, la prima reuniune trilaterală din istorie, în China. Sursa: Profimedia

„Președintele a subliniat că războiul are un cost extrem de ridicat în ceea ce privește viețile omenești și finanțarea și că toată lumea ar trebui să depună eforturi pentru pace, deoarece aceasta va salva vieți și va economisi bani care pot fi investiți în apărarea și prosperitatea propriilor noastre țări”, a declarat reprezentantul Casei Albe pentru Politico.

Joi dimineață, Putin, Trump și Xi au emis o așa-numită „declarație de pace”, prin care s-au angajat să promoveze reformarea Organizației Națiunilor Unite, să crească aprovizionarea cu combustibili fosili, să susțină imunitatea de care beneficiază oficialii de stat în fața instanțelor internaționale și să poarte discuții privind prevenirea proliferării nucleare.

„Chiar scriem istorie”, le-a spus Trump lui Xi și Putin la începutul întâlnirii. „Niciodată nu s-a obținut pacea prin refuzul oportunităților de dialog.”

Declarațiile au provocat însă îngrijorare în Europa, unde liderii l-au avertizat pe Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”.

„Cred că Putin va deveni și mai îndrăzneț după întâlnirea de astăzi”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen, în cadrul reuniunii Coaliției celor dispuși, desfășurate la Berlin.

„Pare fericit. Din păcate, acesta nu este un semn bun pentru pacea mondială. Nu este un semn bun pentru Ucraina. Prin urmare, cred că, din păcate, rezultatul va fi că ne va lovi și mai puternic pe noi, europenii”, a adăugat aceasta.

Putin amenință cu un răspuns mai dur după atacul asupra podului din Crimeea

Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile făcute de Putin după încheierea întâlnirii trilaterale. Liderul de la Kremlin a susținut că a cerut Consiliului de Securitate al Rusiei să analizeze posibilitatea încetării atacurilor pe mare și asupra infrastructurii energetice. El a adăugat însă că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea.

„După atacurile asupra Podului din Crimeea, nu vor mai exista acorduri. Vom răspunde la aceste atacuri. Și vreau ca toată lumea să știe asta: cred că răspunsul nostru va fi mult mai dureros decât ceea ce a făcut regimul de la Kiev podului”, a declarat Putin.

Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar, cel mai lung din Europa și un simbol al Rusiei lui Putin, pentru a treia oară în această săptămână.

Putin și-a exprimat în continuare îngrijorarea cu privire la posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat atât Europa, cât și Kievul că refuză să accepte „concesii” pentru încheierea războiului.

profimedia-1153611452
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump, își strâng mâinile în timpul unei întâlniri în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, din provincia Guangdong din sudul Chinei, pe 19 noiembrie 2026. Foto: Viaceslav PROKOFIEV / AFP / Profimedia

Președintele rus, pe numele căruia Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru presupuse crime de război comise în Ucraina, a zâmbit la ieșirea de la întâlnirea cu Trump, desfășurată mai devreme în aceeași zi și consacrată conflictului care durează de cinci ani.

Consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că războiul a fost principalul subiect al discuției bilaterale, care a durat între 35 și 40 de minute. Cei doi lideri au discutat și despre îmbunătățirea relațiilor dintre Statele Unite și Rusia, declarații care ar putea amplifica îngrijorările europene, în condițiile în care statele europene au fost excluse până acum din negocierile privind încheierea războiului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat însă că Ucraina nu a fost „subiectul central” al reuniunii trilaterale ulterioare și că războiul nu a fost inclus în planul în patru puncte convenit de cei trei lideri. Xi Jinping a evitat, în mare parte, să se pronunțe asupra conflictului, prezentându-l drept o problemă europeană.

Comparații cu Conferința de la Ialta

Întâlnirea de la Shenzhen a stârnit comparații cu Conferința de la Ialta din 1945, la care au participat Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică. Reuniunea a contribuit la stabilirea sferelor de influență ale marilor puteri și a devenit un simbol al acordurilor încheiate de acestea în privința statelor mai mici, fără participarea lor directă.

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a respins însă comparațiile cu Ialta, folosind atacul asupra podului din Crimeea pentru a transmite un mesaj Moscovei.

„Shenzhen nu este Ialta din visele lui Putin. Între timp, Rusia și-a pierdut practic puntea către adevăratul Ialta din Crimeea ucraineană ocupată. E timpul ca el să se trezească la realitate și să pună capăt războiului pe care nu-l va putea câștiga niciodată”, a scris oficialul ucrainean pe rețelele sociale.

China APEC
Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, la prima reuniune trilaterală din istorie, în China. Sursa: Profimedia

În declarația comună, cei trei lideri au convenit că CPI și alte „organisme similare” nu trebuie să abuzeze de jurisdicția lor. La rândul său, Trump a descris Curtea drept „scăpată de sub control”, criticând ceea ce a calificat drept o depășire a limitelor competențelor sale.

Statele Unite și China nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, documentul fondator al CPI, și nu au obligațiile care le revin statelor membre în privința executării mandatelor de arestare emise de Curte. Benjamin Netanyahu, premierul Israelului și aliat al lui Trump, este, de asemenea, vizat de un mandat de arestare emis de CPI pentru presupuse crime de război comise în Gaza.

Liderii au mai afirmat că vor să asigure „fluxuri stabile de energie” și să intensifice producția de produse petroliere rafinate, în contextul în care războiul declanșat de Trump în Iran și cel purtat de Putin în Ucraina au contribuit la creșterea puternică a prețurilor petrolului în acest an.

Citește și: Aderarea Ucrainei la NATO, abordată în întâlniri cu ușile închise: scenariile luate în calcul de SUA pentru încetarea războiului (WSJ)

Un tratat privind reducerea armelor nucleare dintre Statele Unite și Rusia a expirat în februarie, punând capăt ultimelor limite obligatorii din punct de vedere juridic impuse celor două mari puteri nucleare. Putin a avertizat recent că ar putea recurge la arme nucleare dacă Occidentul ar încerca să izoleze regiunea Kaliningrad de restul teritoriului rus.

În ciuda declarațiilor făcute la Shenzhen, Lindsay Newman, cercetătoare asociată la Chatham House, a declarat pentru The Independent că summitul a fost „istoric mai degrabă prin formă decât prin substanță”.

„Deși aceste chestiuni rămân relevante din punct de vedere geopolitic, ele ocolesc dinamica evenimentelor care fac prima pagină a ziarelor, precum războiul din Ucraina, conflictul în curs din Iran și presiunile globale legate de energie și accesibilitate”, a spus aceasta.

„Așa cum a subliniat Trump, diplomația comună reprezintă un semnal pozitiv, însă discuțiile de la Shenzhen au lăsat întrebări fără răspuns și probleme-cheie nerezolvate”, a adăugat cercetătoarea.

Editor : C.A.

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.