Deficitul bugetului general consolidat, în trimestrul III 2026, a fost de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru, anunţă marţi Ministerul Finanţelor. De asemenea, investiţiile au crescut cu 48,6%, în timp ce cheltuielile de funcţionare s-au redus, potrivit Raportului privind execuţia bugetară pe trimestrul III 2026.
„Execuţia la nouă luni arată că direcţia este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investiţiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ţinta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
„Ministerul Finanţelor a publicat astăzi, Raportul privind execuţia bugetară pe trimestrul III 2026. Documentul completează execuţia bugetară la nouă luni, Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi prima rectificare bugetară a anului, publicate în ultima săptămână. Raportul prezintă execuţia bugetului general consolidat în perioada iulie–septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial şi cu perioada similară a anului 2025”, arată marţi Ministerul Finanţelor înt-un comunicat de presă.
În perioada iulie–septembrie 2026, investiţiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), faţă de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în trimestrul III 2025, respectiv o creştere de aproximativ 15,6 miliarde de lei.
Ministerul Finanţelor arată că în aceeaşi perioadă, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În acelaşi timp, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.
Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, faţă de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ţinta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menţinută în urma primei rectificări bugetare.
În acelaşi timp, deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menţinut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, faţă de 1,72% în trimestrul III 2025), în condiţiile în care investiţiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB.
Instituţia precizează că faţă de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluţie determinată de cheltuielile pentru investiţii (+15,6 miliarde de lei) şi de costul datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei).
Cheltuielile de funcţionare – personal, asistenţă socială, bunuri şi servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) – sub rata inflaţiei – şi s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internă (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeană) au crescut cu 10,3%.
Cumulat, în primele nouă luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%.
„Evoluţia confirmă traiectoria de consolidare fiscală: deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ţinta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menţinută prin prima rectificare bugetară, aprobată de Guvern la 30 octombrie 2026, fără majorarea cheltuielilor totale. Rectificarea a asigurat, din diminuări de cheltuieli, sumele necesare pentru sănătate, pensii, dobânzi şi pentru plata arieratelor bugetelor locale, iar investiţiile publice se menţin la aproximativ 8% din PIB”, se precizează în comunicat.
Plăţi în creştere pentru proiectele finanţate din PNRR
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în trimestrul III, plăţile pentru proiecte finanţate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025.
Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la proiectele finanţate din granturi PNRR, pentru care s-au plătit cu 7,52 miliarde de lei mai mult (+137,6%) şi la proiectele din programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei (+64,1%). Distinct, plăţile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei. În ansamblu, investiţiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.
În acelaşi timp, încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut, la rândul lor, cu 87,6% faţă de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR s-au majorat cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91%.
Ministerul Finanţelor arată că în trimestrul III, plăţile pentru proiectele finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, faţă de 5,47 miliarde de lei în trimestrul III 2025. Avansul de 7,52 miliarde de lei, reprezintă aproape jumătate din creşterea investiţiilor publice. Aceste plăţi includ şi componenta suportată de la bugetul de stat – taxa pe valoarea adăugată şi contribuţia naţională –, care nu face obiectul rambursării de către Comisia Europeană.
În execuţia anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăţi, şi veniturile corespunzătoare din granturile aferente investiţiilor şi reformelor finanţate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcţie de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr.5 şi nr.6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor aferente PNRR.
Datele de la Ministerul Finanţelor arată că în primele nouă luni, investiţiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finanţat circa două treimi (65,6%) din investiţiile publice realizate în această perioadă.
Veniturile bugetare au depăşit nivelul programat
Conducerea Ministerului Finanţelor precizează că veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III (8,8% din PIB, faţă de 8,2% în trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025. Diferenţa dintre acest ritm de creştere şi cel al veniturilor totale reflectă dinamica mai accentuată a încasărilor din fonduri europene.
„Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei – într-un ritm de peste şase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcţionare – şi au depăşit programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul încasărilor din TVA (107,4% din program) şi din impozitul pe profit (104,1%). Cea mai mare contribuţie a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creştere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%)”, se menţionează în comunicat.
Evoluţia reflectă inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% şi modificarea cotelor reduse în 2025. Începând cu luna august, baza de comparaţie include deja efectele modificărilor de cote din 2025, astfel încât ritmul anual de creştere a încasărilor din TVA se va modera treptat.
Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuţiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creştere cu 6,2%, pe fondul evoluţiei salariilor şi al modificărilor privind contribuţiile de sănătate, situându-se însă sub nivelul programat (96,3%), în condiţiile unei dinamici a fondului de salarii (+3,5%) inferioare celei avute în vedere la fundamentarea programului (+5,5%). Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină, şi s-au situat la 94,4% din program.
Cheltuielile de funcţionare, sub rata inflaţiei
Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15% mai mari decât în trimestrul III 2025. Din creşterea de 28,3 miliarde de lei, investiţiile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene şi PNRR +9,4 miliarde de lei şi cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) şi SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli menţinându-se, cumulat, la nivelul anului trecut, potrivit Ministerului Finanţelor.
De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, la 28,28 miliarde, în principal la nivel local şi în sistemul asigurărilor de sănătate, inclusiv pentru medicamente şi programe naţionale de sănătate. Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (−2,6%), la 40,13 miliarde, pe fondul măsurilor aplicate din a doua jumătate a anului 2025. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu doar 1,0%. În ansamblu, cheltuielile de funcţionare – personal, asistenţă socială, bunuri şi servicii – au crescut cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub inflaţie, iar salariile şi asistenţa socială împreună au scăzut nominal (−0,4%), coborând de la 5,4% la 5,0% din PIB.
Atingerea ţintei, condiţionată de sumele rămase de încasat din PNRR
Pentru finalul anului, Ministerul Finanţelor monitorizează, împreună cu ordonatorii principali de credite, stadiul proiectelor, obligaţiile de plată rămase şi sursele de finanţare.
„Atingerea ţintei de deficit este condiţionată de sumele primite efectiv, până la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de plată nr.5 (depusă la 14 august 2026) şi nr.6 (finală, depusă la 30 septembrie 2026) din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro (circa 1% din PIB)”, se precizează în comunicat.
Veniturile înregistrate în execuţia anului 2026 din sumele aferente asistenţei financiare nerambursabile PNRR, corespunzător plăţilor pentru proiecte, prezintă un risc de ajustare, întrucât sumele asociate investiţiilor şi reformelor din PNRR sunt finanţate din granturi şi rămân definitive numai în măsura în care jaloanele şi ţintele aferente sunt validate efectiv de Comisia Europeană.
Astfel, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului şi finanţarea investiţiilor depind de încasarea fondurilor programate şi de controlul cheltuielilor până la închiderea anului. Ministerul Finanţelor propune şi menţine o conduită prudentă în execuţia cheltuielilor în trimestrul IV, pe principiul potrivit căruia nicio cheltuială nouă nu se angajează fără acoperire în venituri certe.
„Ultimul trimestru este decisiv, iar ţinta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a precizat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Editor : A.C.