Climatologul ANM Roxana Bojariu a declarat vineri, în direct la Digi24, că avem de-a face cu „accelerarea încălzirii globale”, iar efectele sunt deja vizibile prin valuri de căldură mai frecvente și mai intense, secete prelungite, incendii de vegetație și ploi torențiale. Ea a avertizat că Europa se încălzește „cu peste de două ori mai mult decât media globală”, iar probabilitatea unor noi temperaturi istorice în iulie și august rămâne ridicată.
„Avem de-a face cu accelerarea încălzirii globale, pentru că observăm aceste fenomene extreme, valurile de căldură și secetele care se extind, dar și incendiile de vegetație, din păcate, care sunt din ce în ce mai numeroase, mai extinse și, evident, avem și reversul medaliei. Pe de altă parte, precipitații foarte intense, cantități mari de precipitații în timp scurt, pentru că vorbim de o atmosferă mai caldă, care poate să conțină o cantitate sporită de vapori de apă”, a explicat climatologul.
Bojariu a punctat că „în cazul special al Europei, avem de-a face cu o amplificare chiar mai mare decât media globală. Continentul european se încălzește cu peste de două ori mai mult decât media globală și evident că atunci și fenomenele extreme legate de această încălzire se manifestă și ele mult mai sever”.
„Vedem în ultimii ani, chiar în această vară, cum valorile de căldură se declanșează chiar mai devreme și cu o intensitate foarte mare”, a afirmat ea.
Climatologul a mai declarat și că este posibil ca și în iulie și august să se înregistreze temperaturi istorice.
„Nu putem estima cu precizie foarte mare, mai ales dacă vorbim din punct de vedere climatologic, dar clar statisticile arată că probabilitatea de a avea valuri de căldură din ce în ce mai frecvente, mai intense, mai de durată, crește și rezultatul îl simțim deja”, a spus Bojariu.
Măsuri pentru limitarea efectelor
Aceasta a explicat că „va trebui să luăm măsuri care să ne ajute să limităm efectele” acestea: „Ele pot fi pe termen scurt, sistemele de atenționare-avertizare de care trebuie să ținem cont, informațiile sunt foarte utile. Pe termen scurt să ne protejăm, limitându-ne activitățile în aer liber sau, în orice caz, adaptându-ne programul. Pe termen mediu și lung trebuie să ne adaptăm marile aglomerări urbane, mai ales pentru că acolo efectul se simte și mai tare. Stresul termic este amplificat de insula de căldură proprie a orașului”.
Întrebată în ce condiții putem să ne așteptăm la astfel de episoade mai frecvente și chiar cu o duritate mai mare, climatologul ANM a precizat:
„În funcție și de cât ardem combustibilii fosili mai departe și de cât emitem în atmosferă. Depinde totuși și cât de mult se amplifică efectele, inclusiv în cazul valurilor de căldură și a episoadelor cu precipitații foarte abundente, care dau inundații rapide, cu probleme mari”, a declarat Bojariu.
„Într-o oarecare măsură, încetinirea acestui ritm de încălzire depinde de noi, ca societate globală. Depinde de noi, ca persoană, ca o comunitate locală în care ne aflăm. La nivel național, deci pe toate nivelurile, e nevoie de un efort de reducere. În paralel însă, pe lângă reducerea emisiilor, e esențial să ne adaptăm în marile aglomerări urbane, aducând mai mulți arbori, dar făcând-o cu inteligența naturii, adică acele specii care sunt potrivite locului”, a mai punctat ea.
Editor : C.S.