Cum poate un atac cibernetic să afecteze băncile și economiile populației. Avertismentul prim-viceguvernatorului BNR

0
3
cum-poate-un-atac-cibernetic-sa-afecteze-bancile-si-economiile-populatiei.-avertismentul-prim-viceguvernatorului-bnr
Cum poate un atac cibernetic să afecteze băncile și economiile populației. Avertismentul prim-viceguvernatorului BNR

Un atac cibernetic poate declanșa retrageri importante de depozite și poate genera deficite de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare de protecție. Avertismentul a fost lansat de prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, care a prezentat rezultatele unui exercițiu de testare a rezilienței cibernetice a instituțiilor de credit. Oficialul a atras atenția și asupra riscurilor asociate dezvoltării rapide a criptoactivelor și a infrastructurilor financiare digitale, anunță Agerpres.

Oficialul a prezentat rezultatele unui exercițiu macroprudențial de testare la stres a instituțiilor de credit din perspectivă cibernetică, desfășurat de BNR în colaborare cu Banca Centrală Europeană și alți parteneri strategici. Testarea a urmărit modul în care băncile își pot continua activitatea în cazul în care un incident cibernetic le afectează sistemele informatice principale.

A fost analizată și capacitatea instituțiilor de a reacționa într-un scenariu în care principalul canal de comunicare devine indisponibil, în timp ce pe rețelele sociale se răspândesc informații negative.

„Este o situație în care dificultățile operaționale pot deveni rapid o problemă de încredere”, a explicat Leonardo Badea.

Potrivit acestuia, rezultatele exercițiului arată că băncile participante dispun de planuri de continuitate a activității și de centre operaționale de securitate, ceea ce demonstrează atenția acordată acestui risc. Cu toate acestea, măsurile existente nu sunt suficiente pentru a face față tuturor scenariilor.

„Exercițiul a evidențiat și faptul că un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNR.

O altă vulnerabilitate identificată este dependența instituțiilor financiare de furnizorii de tehnologie. Dacă un furnizor care asigură funcții critice devine indisponibil, efectele se pot transmite rapid asupra operațiunilor băncilor și serviciilor oferite clienților, mai ales atunci când înlocuirea acestuia este dificilă.

„De aceea, pregătirea trebuie să acopere atât prevenirea și detectarea atacurilor, cât și reacția la un incident și restabilirea serviciilor afectate. Testarea periodică și supravegherea furnizorilor terți sunt esențiale în acest demers. Miza este limitarea efectelor asupra clienților, asupra sectorului bancar și, în cele din urmă, asupra economiei”, a afirmat Leonardo Badea.

Plățile fără numerar cresc accelerat în România

Prim-viceguvernatorul BNR a arătat că transformarea digitală a sistemului de plăți, susținută și de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, influențează deja modul în care populația plătește, economisește și investește. În acest context, securitatea infrastructurilor digitale devine o condiție esențială pentru buna funcționare a economiei.

Potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene, în a doua jumătate a anului 2025, în zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent. Raportat la o populație de aproximativ 350 de milioane de locuitori și la cele 184 de zile ale semestrului al doilea, volumul echivalează, în medie, cu peste o plată pe zi pentru fiecare locuitor.

În România, numărul plăților zilnice fără numerar pe cap de locuitor este încă la aproximativ jumătate din media zonei euro, însă ritmul de creștere este de peste cinci ori mai mare. În aceeași perioadă, numărul plăților fără numerar a crescut cu peste 37%, a precizat Badea.

Oficialul BNR a atras atenția și asupra popularității criptoactivelor în România. Rata de adopție în rândul populației cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani a fost estimată la 14,9% în 2025, una dintre cele mai ridicate din Europa. În plus, potrivit unor estimări preliminare, valoarea totală a criptoactivelor deținute de populație ar putea ajunge la 12,9 miliarde de euro.

Criptoactivele și securitatea infrastructurilor digitale

Leonardo Badea a explicat că securitatea cibernetică și dezvoltarea criptoactivelor sunt două aspecte ale aceleiași transformări a sistemului financiar: trecerea către infrastructuri digitale tot mai complexe, a căror funcționare depinde de încredere și reziliență.

„La prima vedere, cele două teme ale conferinței par distincte. Ele sunt, de fapt, fațete diferite ale aceleiași problematici. (…) Istoria banilor este, în fond, o istorie a încrederii și a felului în care aceasta a fost garantată: mai întâi prin pecetea bătută pe monedă, apoi prin semnătura de pe bancnotă, iar mai târziu prin banca centrală și prin sistemele de plăți pe care ne bazăm în fiecare zi. Fiecare inovație monetară a trebuit să răspundă, mai devreme sau mai târziu, la aceeași întrebare: cine garantează că ceea ce primesc astăzi va valora la fel și mâine și că nimeni nu mi-l poate lua pe nedrept?”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.

Acesta a arătat că registrele distribuite, activele tokenizate, monedele stabile și monedele digitale ale băncilor centrale nu schimbă această întrebare, ci doar locul în care trebuie căutat răspunsul. Într-o măsură tot mai mare, acesta depinde de reziliența infrastructurilor digitale și de securitatea cibernetică.

Badea a menționat și creșterea pieței activelor tokenizate. Potrivit datelor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, de peste șase ori în 18 luni. Deși piața rămâne redusă în comparație cu piețele tradiționale, evoluția indică viteza transformării.

În paralel, capitalizarea globală a pieței monedelor stabile (stablecoin) se situează la aproximativ 310 miliarde de dolari, potrivit raportului de stabilitate financiară publicat în noiembrie de Rezerva Federală a SUA. Aproape întreaga valoare este denominată în dolari americani, iar două monede stabile, USDT, emisă de Tether, și USDC, emisă de Circle, concentrează împreună aproximativ 85% din piață.

Prin comparație, monedele stabile ancorate la euro au o capitalizare de circa 822 de milioane de dolari, reprezentând mai puțin de 0,3% din volumul pieței globale.

Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că dimensiunea pieței și concentrarea acesteia în jurul câtorva emitenți evidențiază importanța guvernanței, transparenței și administrării riscurilor. Majoritatea emitenților de instrumente tokenizate provin, deocamdată, din Asia, în timp ce Statele Unite avansează rapid, în special prin tokenizarea titlurilor de stat și dezvoltarea monedelor stabile. Europa dispune, la rândul său, de platforme și de un cadru de reglementare dedicat, iar provocarea este valorificarea acestor avantaje.

Pontes, puntea dintre activele tokenizate și sistemul de plăți al băncilor centrale

Un pas important în această direcție a fost făcut la 21 septembrie, când Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, o soluție care conectează noile platforme cu sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro.

Aceasta permite decontarea în bani de bancă centrală a tranzacțiilor cu active tokenizate, fără a fi necesară utilizarea separată a sistemelor clasice sau a unor instrumente digitale emise de entități private, precum monedele stabile.

Pontes se bazează pe experiența unei etape de testare în care Eurosistemul a implicat, în 2024, 64 de participanți în zeci de teste și experimente privind decontarea în bani de bancă centrală a tranzacțiilor înregistrate pe registre distribuite. Valoarea acestora s-a apropiat de 1,6 miliarde de euro.

Badea a atras atenția că trecerea unei tehnologii de la etapa de testare la cea de infrastructură utilizată efectiv schimbă natura riscurilor. El a invocat o analiză recentă a ESMA, potrivit căreia, în majoritatea cazurilor, tokenul nu are aceleași caracteristici ca acțiunea propriu-zisă, ci reprezintă o creanță asupra unui intermediar care deține acțiunea.

În plus, în multe structuri, tokenul este transferat prin intermediul registrului distribuit, în timp ce banii sunt decontați în afara acestuia. Acest decalaj reprezintă, la rândul său, o sursă de risc.

Digitalizarea aduce și o dependență suplimentară de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la serviciile de tip cloud la soluțiile de custodie a cheilor criptografice. În aceste condiții, reziliența unei instituții financiare depinde tot mai mult de soliditatea fiecărei verigi din lanțul său de furnizori.

„Riscul nu dispare, ci se transformă. Se mută în contracte, la noi tipuri de instituții, în detaliile noilor tehnologii, în sistemele criptografice. Fiecare dintre aceste puncte de legătură devine o posibilă suprafață de atac. De aceea, într-un mediu în care o tranzacție validată este, de regulă, ireversibilă, prevenția este o parte importantă a strategiei de apărare”, a afirmat Leonardo Badea.

Inteligența artificială, folosită atât pentru apărare, cât și pentru atacuri

În acest context, inteligența artificială poate contribui la verificarea codului contractelor inteligente înainte de punerea lor în funcțiune, la monitorizarea în timp real a tranzacțiilor pentru identificarea tiparelor neobișnuite și la prelucrarea documentației necesare.

Totuși, algoritmii trebuie, la rândul lor, testați și supravegheați, deoarece aceleași capabilități pot fi utilizate și de cei care caută vulnerabilități pentru a le exploata.

„Modelele cele mai avansate pot identifica și exploata vulnerabilități cu o eficiență sporită, schimbând amploarea și natura riscurilor. Numărul vulnerabilităților software publicate la nivel global în primele trei trimestre ale anului 2026 a depășit deja totalul anului anterior. În peste 70% din cazuri, exploatarea lor a început aproape imediat după publicare, lăsând foarte puțin timp pentru remediere. Aceste evoluții au determinat Comitetul European pentru Risc Sistemic să emită, în iunie 2026, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice asociate acestor modele”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.

Euro digital și rolul banilor emişi de banca centrală

Toate aceste evoluții readuc în atenție rolul banilor emiși de banca centrală. Badea a amintit că banca centrală a Suediei a informat, în octombrie, Parlamentul de la Stockholm că evoluțiile de pe piața plăților și contextul geopolitic readuc în discuție proiectul privind coroana suedeză digitală.

Riksbank nu s-a pronunțat asupra oportunității emiterii acesteia, dar a subliniat că pregătirile legislative durează ani și trebuie începute din timp.

Argumentul ține de reziliența sistemului de plăți. Într-o societate în care numerarul este folosit tot mai rar, plățile depind aproape în întregime de infrastructura digitală, iar capacitatea acesteia de a funcționa în orice împrejurare devine o componentă a securității naționale.

Aceeași logică se regăsește și în proiectul euro digital. În iulie, Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program-pilot cu o durată de 12 luni, care va începe în a doua jumătate a anului viitor.

Eurosistemul urmărește să fie pregătit pentru o posibilă primă emisiune în 2029, cu condiția adoptării cadrului legislativ.

„Funcționarea offline, complementaritatea cu numerarul și cu soluțiile private, precum și limitele de deținere, gândite astfel încât moneda digitală să completeze depozitele bancare, nu să le înlocuiască, țin de același principiu: o monedă publică digitală trebuie să fie, înainte de toate, sigură și rezilientă, nu doar ieftină și accesibilă”, a afirmat Leonardo Badea.

El a adăugat că poziția Parlamentului European prevede ca băncile și furnizorii de servicii de plată din statele membre care nu fac parte din zona euro, inclusiv din România, să poată distribui euro digital. Dacă această prevedere se va regăsi în forma finală a regulamentului, subiectul va deveni unul concret și pentru piața românească.

Citește și: Isărescu, bilanț la aproape 20 de ani de la aderarea la UE: „A fost șansa noastră”. Cele două mari restanțe ale României

În încheierea discursului, prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că inovația și siguranța sunt obiective care se susțin reciproc, însă tehnologia nu poate genera singură încredere.

„Tehnologia poate face ca un transfer să fie instantaneu, să fie programabil. Ceea ce nu poate face singură este să genereze încredere. Încrederea se construiește, în schimb, prin reguli clare, prin instituții credibile și prin sisteme pe care le protejăm împreună. Este, dacă vreți, o infrastructură care nu poate fi tokenizată. Cu cât infrastructura financiară devine mai rapidă și mai interconectată, cu atât reziliența și încrederea devin mai importante pentru stabilitatea financiară. Nu este suficient să măsurăm viteza inovației; trebuie să evaluăm și capacitatea instituțiilor de a administra riscurile pe care aceasta le generează”, a conchis Leonardo Badea.

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.