Europa ar putea reduce cu până la 40% costurile de funcționare a sistemului electric în următorul deceniu, prin combinarea energiei solare cu sistemele de stocare în baterii. Un nou raport prezentat la summitul climatic COP31 arată că economiile depind de modul în care sunt dezvoltate și coordonate aceste tehnologii, avertizând că o implementare necorespunzătoare ar putea duce, dimpotrivă, la creșterea costurilor cu până la 35%.
Potrivit asociației SolarPower Europe, utilizarea energiei solare a permis Uniunii Europene să economisească 43,7 miliarde de euro prin reducerea importurilor de gaze naturale de la începutul războiului împotriva Iranului, declanșat în 2026, scrie Euronews.
Însă extinderea rapidă a energiei solare a evidențiat și nevoia urgentă de sisteme de stocare a energiei în baterii, care să împiedice irosirea energiei curate atunci când producția depășește cererea.
Un nou raport, prezentat în cadrul summitului climatic COP31 al ONU, arată în ce măsură combinarea acestor două tehnologii poate influența costurile totale ale energiei electrice în Europa.
Ce arată cele 40.500 de scenarii analizate de cercetători
Raportul, elaborat de Schneider Electric Research Institute (SERI), a analizat 40.500 de scenarii, luând în calcul diferite combinații ale costurilor energiei solare, bateriilor și rețelelor electrice. Scopul a fost de a determina dacă extinderea resurselor energetice distribuite (DER) va duce, în cele din urmă, la creșterea sau reducerea costurilor totale cu energia electrică.
Resursele energetice distribuite sunt tehnologii energetice descentralizate, de mici dimensiuni, precum panourile solare instalate pe acoperișuri, sistemele de stocare în baterii, vehiculele electrice și aparatele electrocasnice inteligente.
Raportul arată că, atunci când dezvoltarea acestor resurse este coordonată cu procesul de electrificare, costurile totale de funcționare a sistemului electric ar putea scădea cu până la 40% în anii 2030, pe măsură ce aceste tehnologii sunt implementate la scară tot mai largă. Economiile astfel obținute ar putea aduce economiei mondiale, până în 2030, un beneficiu suplimentar echivalent cu 0,8% din PIB.
Electrificarea, adică înlocuirea tehnologiilor care utilizează combustibili fosili cu alternative electrice, a devenit unul dintre subiectele controversate ale discuțiilor de la COP31, în urma angajamentului Turciei denumit „35 până în 2035”.
Țara care coorganizează summitul își propune ca, până în 2035, ponderea energiei electrice în satisfacerea cererii globale de energie să ajungă la 35%, față de aproximativ 23% în prezent, potrivit obiectivului anunțat în luna iunie.
Un nou studiu, publicat ieri, 12 noiembrie, arată că o lume electrificată ar risipi cu 61% mai puțină energie, oferind în același timp aceleași servicii. Acest lucru se explică parțial prin faptul că o mare parte din energia rezultată din arderea combustibililor fosili se pierde sub formă de căldură, ceea ce face ca aceste tehnologii să fie mult mai puțin eficiente.
Criticii avertizează însă că, dacă textul final al angajamentului nu va preciza explicit că energia electrică trebuie să provină din surse curate, guvernele ar putea considera extinderea producției de electricitate în centrale pe gaze naturale drept un progres în atingerea obiectivelor de electrificare. O asemenea abordare, susțin aceștia, ar „submina grav obiectivele climatice”.
Bateriile pot reduce costurile energiei, dar există și riscul unor scumpiri
Extinderea capacităților de stocare în baterii conectate la rețeaua electrică europeană ar putea însă sprijini electrificarea continentului, permițând valorificarea surplusului de energie solară.
De altfel, raportul arată că dezvoltarea sistemelor de stocare în baterii este unul dintre cei mai importanți factori care influențează costurile totale ale sistemului energetic, deoarece contribuie la reducerea presiunii asupra rețelei în perioadele de consum maxim.
În schimb, dacă echilibrul dintre aceste tehnologii nu este gestionat corect, SERI avertizează că nepotrivirea dintre duratele de stocare ale diferitelor tipuri de sisteme poate determina creșterea costurilor totale cu până la 35% peste nivelul actual de referință.
„Energia solară este combustibilul, iar bateria este centrala electrică. În esență, bateriile fac energia solară mult mai atractivă. Însă întregul sistem devine mai ieftin doar dacă acestea funcționează în armonie. Asta înseamnă și dezvoltarea cererii de energie electrică necesare pentru a le utiliza, nu doar concentrarea asupra creșterii ofertei”, explică Laurent Bataille, vicepreședinte executiv pentru operațiunile europene ale SERI.
Bataille consideră că prioritatea trebuie să fie acum „accelerarea cererii de energie electrică prin electrificare” și încurajarea unui consum mai flexibil, pentru „aplatizarea curbei de sarcină și eliberarea capacității disponibile” în rețeaua electrică.
Editor : M.I.