
Ministerul Fondurilor Europene ia în calcul un program de finanțare de programe pentru localitățile care acceptă comasarea voluntară sau varianta ca proiectele cu bani europeni la care aplică acestea să primească un punctaj mai mare, a spus ministrul Mihai Ghigiu la Digi24. El a adăugat că, atunci când două sau mai multe localități mici se unesc, au șanse mai mari să acceseze fonduri UE.
„Din perspectiva fondurilor europene, aici avem două sau trei elemente care merită menționate. Unu: în cazul în care localitățile care se unesc au proiecte în desfășurare, nu va exista absolut niciun pericol pentru continuarea desfășurării acelor proiecte.
Dacă ne referim la capacitatea administrativă, cred că în momentul în care două localități – putem să luăm o localitate de 300, 400, 500 de locuitori, se unește cu o localitate mai mare sau cu două localități mai mari, cred că capacitatea noii unități administrative de a putea aplica la proiecte și de a putea implementa proiecte finanțate din fonduri europene cu siguranță va fi mai mare”, a spus ministrul.
„Imaginați-vă că într-o localitate de 300-400 de locuitori, primăria în general nu are mai mult de șapte angajați. Deci, puțin probabil că un astfel de UAT să poată să aibă acces la fonduri europene.
Noi, la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, analizăm mai multe direcții. O primă direcție ar putea fi ca în viitorul plan 2028-2034 să avem un program dedicat acestor localități care se unesc. Practic, un fond creat în interiorul fondului unic, pentru a permite dezvoltarea localităților unite, pentru a permite o mai bună interconectare sau depinde de prioritățile locale.
Sau ideea pe care o testăm la momentul acesta cu colegii din minister de a putea da un punct în plus, ca să zic așa, aplicațiilor care vin de la localitățile care s-au unit prin comasare voluntară. Însă la nivelul ministerului momentan suntem la nivelul de discuții, astăzi s-a pus în transparență, noi ne-am oferit să sprijinim și noi acest demers”, a explicat el.
Ghigiu a fost întrebat și cu o declarație făcută de el anterior, că România pierde bani europeni din vina sa și nu din cauza Bruxellesului.
„Declarația a fost un pic mai largă. Mă refeream la fondurile din PNRR, pentru că foarte multă lume spune că din cauza Bruxellesului am ajuns în situația de a pierde aproximativ 3,4 miliarde de euro sau mă rog, de a fi suspendate într-o primă fază, probabil că pierderea va fi mult mai mică. Însă aici avem câteva elemente. Avem jaloane care sunt îndeplinite, însă administrația, mă refer aici la perioada de post-finalizare a PNRR, după 31 august, administrația nu a putut pune la dispoziția Comisiei Europene dovezi clare că a îndeplinit acele jaloane. Și mă refer la hârtii, la acte administrative, la dovezi sau calitatea dovezilor este îndoielnică.
Asta este cât se poate de clar o lipsă de capacitate administrativă, cât și o lipsă de voință politică, pentru că am avut mai bine de cinci luni, șase luni în care factorul politic n-a fost interesat să documenteze îndeplinirea acestor jaloane și a fost mai mult interesat de declarații”, a spus Ghigiu.
„După aceea, ne plângem foarte mult de anumite procese care sunt îngreunate de birocrație. Birocrație care, pe de o parte, ni se datorează și nouă la Ministerul Investițiilor – și eu recunosc că pentru noi simplificarea este prioritatea în lunile următoare -, sau datorită autorității de audit care, de asemenea, birocratizează foarte multe procese în scopul de a avea un proces corect în ceea ce privește fondurile europene. Însă nu cred că birocratizarea este soluția, ci mai degrabă un control real atunci când este cazul”, a adăugat el.
Editor : M.B.

