Trucurile jargonului „fenia” au fost folosite cândva de deținuții din Uniunea Sovietică pentru a-i deruta pe paznicii lagărelor lui Stalin. Acum, același limbaj este folosit de infractorii cibernetici ai Rusiei și milioane de alți internauți.
Când ar fi cazul să te ascunzi într-o „zmeură”? De ce nu ai vrea să fii un „șesar”? Și ce înseamnă să mergi la „academie”? Acești termeni provin din fenia, limbajul inventat de deținuții din uriașul sistem penitenciar al Rusiei.
Argoul lumii interlope există de sute de ani, însă, în secolul trecut, acesta a cunoscut o cu totul altă dimensiune în închisorile din Uniunea Sovietică, scrie BBC.
Având influențe germane, grecești și idiș, fenia este plin de înțelesuri ascunse derutante. În rusă, „babki” înseamnă „bunici”, dar în fenia înseamnă și „bani”.
Cuvântul „varejka” se referă, de obicei, la mănușile tricotate de iarnă, dar înseamnă și „gură”. „Haliava”, derivat de la cuvântul care înseamnă „lapte” în ebraică, este ceva primit „moca” (gratis).
La fel cum acești termeni îi derutau cândva pe paznici închisorilor sovietice, aceleași trucuri sunt folosite acum online pentru a ascunde intențiile infractorilor cibernetici și pentru a deruta autoritățile.
Spre exemplu, în timp ce cuvântul „musor” se traduce în mod normal prin „gunoi”, echivalentul său în fenia înseamnă un polițist care s-a infiltrat în forumurile de pe dark web atunci când se organizează atacuri cibernetice.
Originile limbajului sunt învăluite în mister
Într-o perioadă în care infracțiunile cibernetice rusești au explodat, investigatorii trebuie să se obișnuiască acum cu acest jargon dacă vor să țină pasul cu hackerii.
Chiar și cu progresul inteligenței artificiale, programele avansate detectează cu greu nuanțele mereu în schimbare ale jargonului fenia.
Deși acest limbaj secret a fost vorbit pe străzile din Rusia țaristă de sute de ani, o serie de decizii luate de sistemul judiciar sovietic a dus la răspândirea sa în mainstream și, în ultimă instanță, pe internet.
Limbajul s-a infiltrat atât de adânc în cultura rusă încât unii dintre utilizatorii săi s-ar putea să nu fie conștienți de legăturile inițiale ale acestor termeni cu lumea interlopă.
Originile limbajului sunt învăluite în mister. O teorie intrigantă (dar disputată) indică faptul că fenia ar fi fost inventată de vânzătorii ambulanți numiți „ofeni”, care călătoreau distanțe lungi pe jos pentru a vinde ornamente religioase.
Conform legendei, o schismă în secolul al XVII-lea a făcut ca marfa pe care o vindeau acești negustori să fie declarată eretică, astfel că aceștia au adoptat un limbaj nou pentru a nu fi prinși de autorități.
„Codul hoților” din lagărele sovietice
Până la urmă, limbajul a fost adoptat de găștile de hoți și escroci stradali. Ierarhia în aceste grupuri era exprimată printr-un jargon legat de cărțile de joc.
Animalele reprezintă și ele anumite obiecte; spre exemplu, „maimuța” este o oglindă, iar „vulpea” este un briceag. În total, vocabularul fenia ar conține între 10.000 și 27.000 de cuvinte.
După ce au câștigat Războiul Civil Rus și au format Uniunea Sovietică în 1922, bolșevicii au extins lagărele de prizonieri din țară. În aceste precursoare al viitorului gulag, oameni de toate rândurile erau ținuți laolaltă cu infractorii ce foloseau limbajul fenia.
Când Stalin a ajuns la putere, alte milioane de oameni au fost încarcerați, ceea ce a făcut ca vocabularul enigmatic să se răspândească în rândul a și mai multor prizonieri, fenia devenind un limbaj folosit de toți deținuții.
Într-un final, limbajul a evoluat într-un fel de vocabular specific acestor lagăre, care a căpătat niște termeni cu totul noi.
Infractorii profesioniști au transformat fenia într-un „cod al hoților” – un set de reguli în stil mafiot care indică statutul persoanei vizate. Cei care cunosc regulile, pe de-o parte, și oamenii de rând sau „mujicii” (țăranii), de partea cealaltă – cei care pot deveni victimele hoților.
Încercările autorităților de a opri răspândirea limbajului nu au făcut decât să îi crească popularitatea.
Vocabularul fenia a fost adaptat și pentru noua eră a revoluției digitale
La trecerea în noul mileniu, fenia a început să fie folosit și de elitele politice, inclusiv Vladimir Putin, în comunicatele lor oficiale, a explicat Larissa Riazonova-Clarke, profesoară de limba rusă și sociolingvistică la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie.
Pe măsură ce tot mai mulți termeni fenia erau introduși în limbajul de zi cu zi, vocabularul a fost adaptat și pentru noua eră a revoluției digitale.
Când discuțiile dintre membrii grupului rusesc de infractori cibernetici Conti au fost scurse online în 2022, s-au găsit și cuvinte care își au originile în limbajul fenia.
Unele pasaje păreau imposibil de descifrat. Traducerile automate redau propoziții precum: „Săpunurile mele nu se spală. Le-am încălzit de luni de zile.” Ceea ce infractorii voiau să transmită era faptul că trebuie să evite situația în care adresele de email pe care le foloseau ajung pe lista neagră.
Milioane de ruși sunt familiarizați astăzi cu jargonul „padonki”, derivat din fenia. Greșelile de ortografie deliberate și expresiile lor inventive și amuzante le produc multe bătăi de cap autorităților care investighează infracțiuni cibernetice.
Folosirea vocabularului fenia pe internet este doar cel mai recent exemplu al felului în care argoul lumii interlope continuă să fie diluat, schimbat și, ocazional, absorbit de limba rusă.
Arealul larg de răspândire al fenia este o consecință a erei Stalin și a gulagului, care l-a transformat într-unul dintre cele des utilizate limbaje criptice din lume.
Mulți prizonieri ar putea să îți spună că o „zmeură” este un adăpost secret, un „șesar” este un hoț aflat la fundul ierarhiei unui grup de infractori, iar „academia” este închisoarea – locul unde nu vrei sub nicio formă să ajungi, cu excepția cazului în care vrei să înveți cât mai bine limbajul fenia.
Editor : Raul Nețoiu