Codul civil stabilește cui îi aparține gardul dintre două proprietăți, cum se împart costurile pentru construire și întreținere, dar și ce obligații au vecinii în privința liniei de hotar. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat pentru Digi24.ro ce soluții există atunci când unul dintre proprietari refuză să contribuie la cheltuieli sau amplasează împrejmuirea pe terenul alăturat.
Specialiștii avertizează că nerespectarea acestor reguli poate transforma o lucrare aparent simplă într-un litigiu între vecini.
Cine deține gardul dintre două proprietăți
„Potrivit articolului 660 din Codul civil, zidul, șanțul sau orice altă despărțitură aflată între două terenuri este prezumată a fi proprietatea comună a vecinilor, dacă actele sau alte dovezi nu indică o situație diferită.
În cazul gardului amplasat pe linia de hotar, acesta este considerat, în principiu, o despărțitură comună și le aparține ambilor proprietari. Regula nu se aplică însă dacă există elemente care demonstrează că gardul este proprietatea exclusivă a unuia dintre ei.
O situație diferită apare atunci când unul dintre vecini construiește gardul în interiorul propriului teren, fără ca acesta să fie amplasat pe linia de hotar. În acest caz, împrejmuirea nu mai reprezintă un bun comun, ci este, în principiu, proprietatea exclusivă a celui care a ridicat-o pe terenul său.”, a explicat avocatul Bogdan Pițigoi
Cine suportă cheltuielile privind construirea și întreținerea gardului dintre vecini
„Atunci când gardul este amplasat pe linia de hotar și reprezintă o despărțitură comună, cheltuielile pentru construirea lui pot fi suportate de ambii proprietari, în condițiile prevăzute de Codul civil. Articolul 662 permite fiecărui vecin să îi solicite celuilalt să contribuie la realizarea împrejmuirii, iar articolul 663 stabilește că lucrările de întreținere și reparare sunt plătite proporțional cu dreptul fiecărui coproprietar.
Când poate un vecin să renunțe la coproprietatea asupra gardului
„Există și o excepție de la această regulă. Unul dintre coproprietari poate renunța la dreptul său asupra despărțiturii comune, situație în care nu mai este obligat să participe la cheltuielile de întreținere și reparare. Renunțarea nu este însă posibilă dacă proprietarul are o construcție sprijinită de despărțitura comună sau beneficiază în alt mod de aceasta. Într-un asemenea caz, el rămâne obligat să contribuie la costurile aferente.
În privința înălțimii gardului, dacă nu există dispoziții legale, reguli de urbanism sau un obicei al locului, aceasta se stabilește prin acordul vecinilor, fără a putea depăși doi metri.”, a adăugat specialistul
Ce se întâmplă dacă unul dintre vecini refuză să contribuie
„Situația se complică atunci când unul dintre vecini dorește construirea gardului, iar celălalt refuză să participe la cheltuieli. Articolul 662 din Codul civil prevede că oricare dintre proprietari îl poate obliga pe vecinul său să contribuie la realizarea unei despărțituri comune.
Prin urmare, simplul refuz nu înlătură obligația prevăzută de lege. Dacă părțile nu ajung la o înțelegere, proprietarul interesat se poate adresa instanței pentru a solicita obligarea celuilalt la plata contribuției care îi revine.
Nici faptul că un proprietar nu dorește să participe sau susține că nu își permite costurile nu îl exonerează automat. Dacă instanța stabilește obligația de plată, hotărârea devine obligatorie și poate fi pusă în executare în cazul în care nu este respectată de bunăvoie.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Ce poți face dacă vecinul a construit gardul dincolo de hotar
„La construirea gardului trebuie respectată limita dintre cele două terenuri. Dacă împrejmuirea depășește linia de hotar și ocupă o parte din proprietatea învecinată, persoana afectată poate solicita remedierea situației și restabilirea limitei dintre imobile.
În funcție de circumstanțe, proprietarul se poate adresa instanței cu o acțiune în revendicare, pentru recuperarea suprafeței ocupate fără drept, sau cu una în grănițuire, atunci când trebuie stabilit traseul exact al hotarului.
Dacă limita dintre proprietăți este contestată, instanța poate dispune efectuarea unei expertize topografice și cadastrale pentru clarificarea situației din teren. În funcție de concluziile expertului, gardul poate fi mutat sau modificat astfel încât să respecte hotarul.
Cine suportă cheltuielile pentru remedierea situației
„Dacă instanța constată că împrejmuirea a fost construită cu încălcarea dreptului de proprietate al vecinului, persoana responsabilă poate fi obligată să suporte costurile necesare remedierii situației. În funcție de circumstanțe, acestea pot cuprinde cheltuielile de judecată, costul expertizei și sumele necesare pentru mutarea sau modificarea gardului.
Aceleași principii se pot aplica și altor construcții. Dacă o anexă ori un alt imobil ocupă, chiar și parțial, terenul învecinat, proprietarul afectat poate solicita în instanță măsurile necesare pentru restabilirea dreptului său de proprietate.”, a conchis avocatul Bogdan Pițigoi