Mai multe state europene acordă sau analizează să acorde operatorilor de infrastructură critică dreptul de a doborî drone, pe fondul temerilor că atacurile ar putea lăsa milioane de oameni fără electricitate, relatează Reuters. Companiile cer mijloace pentru a-și apăra instalațiile, însă răspunderea pentru eventualele victime sau pagube provocate de intervenții rămâne o problemă.
La o fostă bază de testare a aeronavelor, la sud de Paris, dronele survolează câmpuri și păduri, în timp ce echipele de la sol testează sisteme concepute să le oprească. Este un răspuns la valul tot mai mare de incursiuni cu drone și „atacuri hibride” înregistrate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
Potențialii clienți ai tehnologiilor testate la Brétigny-sur-Orge, precum sistemele de bruiaj electronic și dronele interceptoare, nu mai sunt doar guvernele, poliția și armatele. Companiile private și entitățile de stat din Europa care operează infrastructură critică vor să își consolideze apărarea, iar unele companii de utilități solicită autorizația de a doborî singure dronele. De la Paris la Berlin, guvernele iau în calcul aceste solicitări.
Autoritățile se tem că acțiunile de război hibrid sau un atac cu drone ar putea lăsa milioane de oameni fără electricitate, așa cum s-a întâmplat frecvent în Ucraina în urma loviturilor rusești.
„Este o posibilitate teoretică și, din ce în ce mai mult, una concretă să existe întreruperi ale încălzirii în această iarnă din cauza atacurilor hibride”, a declarat pentru Reuters Kristian Ruby, secretarul general al organizației europene a sectorului energiei electrice Eurelectric.
Unele guverne europene au început să răspundă acestor riscuri, acordând companiilor prerogative rezervate în mod tradițional armatei. Totodată, interviurile realizate de Reuters cu peste 30 de directori de companii, oficiali și experți în drone arată că tehnologiile de detectare și doborâre a dronelor evoluează mai repede decât reglementările privind utilizarea lor.
Abordările diferă considerabil de la o țară europeană la alta, iar incertitudinile juridice persistă, inclusiv în privința celor care au dreptul să ordone o intervenție în fața unei amenințări cu drone. Doborârea unei drone ar putea provoca rănirea sau moartea unor persoane aflate la sol ori pagube materiale, ceea ce ridică pentru companii problema răspunderii și a asumării responsabilității.
„Eram lipsiți de apărare”
Franța se numără printre țările care au făcut primii pași în această direcție. Parlamentul francez a adoptat în august o lege care permite operatorilor de infrastructură critică și prestatorilor de servicii autorizați să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea unor obiective desemnate.
Legea a fost adoptată ca răspuns la un val de incursiuni cu drone deasupra unor obiective critice și militare, inclusiv zboruri deasupra bazei de submarine nucleare de la Île Longue, în apropiere de Brest, în nord-vestul Franței, în decembrie 2025.
Franța dorește ca obiectivele incluse pe o listă recent extinsă a amplasamentelor sensibile considerate de importanță vitală să fie dotate cu sisteme de protecție până în 2027, a declarat pentru Reuters un înalt oficial francez implicat în aceste planuri. El a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, deoarece detaliile planului nu sunt încă publice.
„Eram lipsiți de apărare în fața amenințării reprezentate de drone”, a spus oficialul, adăugând că îngrijorările au crescut în ultimul deceniu, pe măsură ce aparatele de zbor fără pilot au devenit mai accesibile și mai răspândite.
Guvernul francez vrea să pună la dispoziția operatorilor de infrastructură critică, precum compania de utilități de stat EDF și compania feroviară de stat SNCF, un catalog de sisteme aprobate, de la echipamente de bruiaj electronic la drone interceptoare, adaptate diferitelor medii și situații.
Confirmând elemente importante ale planului prezentat de oficialul francez, Systematic Paris-Region, organizația care coordonează programul guvernamental de testare de la Brétigny-sur-Orge, a precizat că evaluările începute în această vară au inclus până acum în catalog trei integratori de sisteme — care reunesc diferite sisteme informatice într-un ansamblu unitar — și 17 sisteme antidronă.
Organizația a precizat că evaluările continuă și că se lucrează la accelerarea achizițiilor dintre soluțiile incluse în catalog.
Ministerul francez al Apărării a declarat că legea adoptată în august va contribui la consolidarea capacităților de combatere a acestei amenințări, precizând însă că se poate pronunța doar în privința infrastructurii critice aflate sub autoritatea sa. EDF și SNCF au refuzat să comenteze.
Cine poate doborî o dronă
Descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean, pe aeroportul german Leipzig/Halle, a evidențiat amploarea răspândirii acestor riscuri.
Germania a acuzat Rusia că se află în spatele incidentului. Moscova a negat implicarea și a respins în mod repetat acuzațiile privind desfășurarea unor atacuri hibride în Europa, multe dintre acestea având loc în țări care sprijină Kievul în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Cresc însă îngrijorările că autoritățile naționale nu pot interveni suficient de rapid pentru a proteja infrastructura dispersată pe suprafețe întinse și că pagubele provocate de drone relativ ieftine ar putea genera costuri mari de reparație.
În Germania, unde operațiunile de combatere a dronelor rămân în competența poliției, Ministerul de Interne a declarat pentru Reuters că analizează modalitățile prin care operatorii de infrastructură critică și terții ar putea fi implicați legal în măsuri active de combatere a dronelor.
În septembrie, Austria a anunțat că intenționează să acorde prerogative similare operatorilor de infrastructură critică, inclusiv marilor companii energetice. Ministra Apărării, Klaudia Tanner, a declarat într-o conferință de presă că statul nu poate proteja singur fiecare obiectiv.
Polonia a mers mai departe. Operatorii au declarat pentru Reuters că au instalat sisteme antidronă și au efectuat antrenamente împreună cu unități ale armatei și poliției. În jurul infrastructurii energetice critice au fost instituite zone cu restricții pentru drone, iar unitățile de securitate desemnate care lucrează pentru operatori au fost autorizate să distrugă, să neutralizeze sau să preia controlul dronelor care pătrund în aceste zone.
Totuși, două surse din cadrul unor companii de transport al energiei de pe flancul estic al NATO au declarat pentru Reuters că o intervenție eficientă necesită în continuare garanții suplimentare și, poate, un precedent judiciar privind răspunderea pentru pagubele colaterale.
În lipsa acestei certitudini, au explicat sursele, operatorii de infrastructură critică ar putea ezita în continuare să neutralizeze dronele, deoarece doborârea uneia ar putea provoca, la rândul ei, răniri sau pagube costisitoare.
Rețele pregătite pentru refacerea serviciilor după atacuri
Acordarea dreptului de a doborî drone ar însemna o schimbare de abordare pentru companiile din Europa.
Directori, oficiali și analiști din domeniul energiei au declarat pentru Reuters că, ani la rând, companiile de utilități s-au concentrat pe consolidarea rețelelor și pe pregătirea reluării serviciilor întrerupte, mai degrabă decât pe prevenirea atacurilor.
Leonhard Birnbaum, directorul general al companiei energetice germane E.ON, a declarat în septembrie că operatorii trebuie să pornească de la premisa că unele atacuri vor reuși, în loc să își construiască planurile pe ideea că le vor opri pe toate. Compania operează aproximativ 2.720 de stații electrice în Germania, a precizat el.
Lituania construiește o stație electrică fortificată în apropierea graniței cu Rusia, în cadrul planurilor statelor baltice și ale Poloniei de consolidare a apărării. Acestea includ construirea de buncăre, instalarea unor plase antidronă și constituirea de stocuri de echipamente greu de înlocuit pentru componentele esențiale ale rețelei energetice.
Operatorul de stat al rețelei de transport al energiei electrice din Polonia, PSE, patrulează cu elicopterul anumite porțiuni ale rețelei sale de înaltă tensiune, care are aproximativ 16.500 de kilometri, și pregătește aeronave mai performante pentru a contribui la protejarea unei interconexiuni electrice submarine cu Suedia.
Cu toate acestea, dronele relativ ieftine pun la încercare asemenea măsuri de apărare. Înlocuirea unor echipamente esențiale, precum transformatoarele de mari dimensiuni, poate dura ani, iar infrastructura poate rămâne nefuncțională luni întregi chiar și atunci când reparațiile sunt realizate cu succes.
Nu toți operatorii de utilități doresc să își asume un rol mai mare în propria apărare.
Asta Sihvonen-Punkka, directoarea generală a operatorului rețelei naționale de transport al energiei electrice din Finlanda, Fingrid, a declarat pentru Reuters că responsabilitatea pentru combaterea amenințărilor din jurul infrastructurii critice ar trebui să rămână în sarcina autorităților și a forțelor armate finlandeze.
Orice demers de acordare a unor asemenea prerogative operatorilor de utilități ar reprezenta „o schimbare foarte, foarte mare”, care ar necesita o analiză juridică atentă, a spus ea.
Jari Stenius, responsabilul cu securitatea în cadrul companiei finlandeze de utilități Fortum, a declarat că este mulțumit de formula în care companiile energetice se concentrează pe producerea energiei, iar poliția și autoritățile militare gestionează amenințările la adresa securității.
Tehnologia este pregătită, reglementările încă nu
Oficialii din domeniul securității și companiile care dezvoltă tehnologii antidronă spun că sistemele devin tot mai automatizate, deoarece operatorii nu pot amplasa echipe specializate la fiecare obiectiv.
Sistemele antidronă moderne reunesc senzori, programe de comandă și control și mijloace de contracarare într-un singur flux operațional, conceput să identifice și să clasifice amenințările și să reacționeze în câteva secunde.
Mai multe companii au declarat pentru Reuters că incertitudinea privind persoanele care pot autoriza o intervenție a încetinit investițiile în etapele finale ale acestui proces. Din acest motiv, Franța încearcă să automatizeze procesul cât mai mult posibil, a explicat înaltul oficial francez implicat în aceste planuri.
Potrivit acestuia, personalul de securitate al companiilor de utilități ar trebui să poată, în cele din urmă, să detecteze o amenințare și să declanșeze un răspuns automat prin apăsarea unui buton, deoarece prezența la fiecare amplasament a unor operatori instruiți să utilizeze sisteme de nivel militar nu este realistă.
Compania germană de apărare Rheinmetall a declarat pentru Reuters că, pentru operatorii civili, cel mai mare obstacol este adesea intervalul dintre detectarea unei drone și decizia de a folosi un mijloc de contracarare, în condițiile în care responsabilitățile juridice rămân fragmentate.
Rheinmetall a precizat că interesul operatorilor privați de infrastructură pentru sistemele antidronă crește puternic.
Compania a adăugat că organizează ateliere de lucru, inspecții la fața locului și evaluări ale infrastructurii pentru operatori și că se pregătește pentru ceea ce a descris drept un segment de piață „cu o creștere foarte rapidă”.
Editor : Ș.A.