Comisia Europeană a prezentat vineri un plan de acțiune privind electrificarea pentru ca Europa să devină primul continent alimentat cu energie electrică și o piață a carbonului mai puternică pentru a sprijini industria UE în tranziția către o energie curată și în electrificare, au transmis vineri reprezentanții Executivului comunitar.
Planul Comisiei de acțiune privind electrificarea și revizuirea ETS au fost făcute publice vineri de conducerea Executivului comunitar, în contextul în care resursele limitate de combustibili fosili, implicit dependența Europei de importuri au expus-o în mod repetat la șocuri geopolitice.
Potrivit datelor Comisiei, acestea u dus la creșterea prețurilor la energie atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi, afectându-le în mod direct competitivitatea în raport cu alte regiuni ale lumii.
Dacă 70 % din energia electrică din UE este provenită în prezent din surse de energie curată autohtone, rata de electrificare a cererii de energie a stagnat la 23 % în ultimul deceniu, față de peste 30% în China, Coreea sau Japonia.
„Prin urmare, trebuie să accelerăm electrificarea sectoarelor consumatoare de energie, în special a industriei, a transporturilor și a clădirilor”, a transmis Comisia
Astfel, Comisia va evalua un obiectiv indicativ de electrificare de 46 % până în 2040, ca parte a pachetului privind uniunea energetică post-2030.
„Atingerea acestui obiectiv ar putea reduce factura UE la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an până în 2040. Electrificarea aduce beneficii substanțiale pentru economia, întreprinderile și cetățenii UE în ceea ce privește scăderea prețurilor la energie și competitivitatea, consolidarea securității energetice și a rezilienței”, a transmis Comisia.
Rezultatele ETS
Bruxellesul admite că, pentru a ajuta producătorii europeni să beneficieze, dar și să facă demersurile pentru decarbonizare și electrificare, este nevoie de investiții la scară largă, trecând în revistă rezultatele și planurile de revizuire a schemei de comercializare a certificatelor de emisii.
Potrivit Comisiei, de la lansarea sa în 2005, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a dat rezultate. Aceasta a generat venituri de peste 270 de miliarde de euro care au fost reinvestite în inovare, decarbonizare industrială și modernizarea sistemului energetic al Europei. În același timp, schema ajută Europa să reducă emisiile cu 50 % în sectoarele pe care le acoperă, iar acest sistem bazat pe piață asigură previzibilitate în toate țările UE.
Cu toate acestea, potrivit oficialilor Comisiei, contextul geopolitic și economic s-a schimbat, iar industria UE este supusă unei presiuni sporite și, deși UE continuă activitatea în domeniul politicilor climatice, trebuie să își modernizeze principala politică de decarbonizare – EU ETS – pentru a fi motorul său de inovare și de investiții pentru competitivitatea și independența sa, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2026 și cu Pactul pentru o industrie curată.
„Cea mai bună modalitate de a reduce dependența Europei de energia fosilă este de a alimenta economia noastră cu energie electrică din surse curate, autohtone. Astăzi propunem ca Europa să devină primul continent alimentat cu energie electrică din lume. De la scăderea prețurilor energiei electrice la adaptarea pieței noastre a carbonului la realitățile globale în schimbare, acesta este, de asemenea, un plan de investiții și de independență. Pentru a menține tranziția curată pe calea cea bună, pentru a oferi ajutor industriei noastre și pentru a sprijini decarbonizarea. Să-l pornim”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Un motor de investiții adecvat pentru obiectivele pentru 2040
Potrivit Executicului comunitar, revizuirea ETS va ajuta industria, menținând în același timp rolul esențial al ETS în tranziția climatică și energetică, în conformitate cu Legea europeană a climei.
Acesta actualizează factorul linear de reducere (LRF) de 3,7 % pentru perioada 2031-2035 și de 1,7 % pentru perioada 2036-2040, făcând traiectoria mai treptată și mai aliniată la nivelul național de ambiție în materie de climă. Până la 2% din creditele internaționale de înaltă calitate vor permite finanțarea proiectelor de decarbonizare în străinătate și vor oferi spațiu de manevră în perioada 2036-2040, când reducerea emisiilor în Europa va deveni mai dificilă.
Astfel, ETS revizuit va pune un accent puternic pe investiții. Banca pentru decarbonizarea industrială va dispune de o finanțare de 100 de miliarde de euro destinată decarbonizării industriale la scară europeană. Stimularea investițiilor ETS va fi disponibilă înainte de 2030, ca primă fază a băncii.
Solidaritatea rămâne în centrul ETS
Fondul pentru inovare EU ETS va continua să sprijine primele aplicații comerciale ale tehnologiilor curate inovatoare într-o gamă largă de sectoare. De asemenea, statele membre vor trebui să cheltuiască 50% din veniturile lor naționale din ETS pentru investiții în decarbonizarea sectoarelor ETS. Această sumă se ridică la peste 100 de miliarde EUR în investiții înainte de 2030.
Comisia subliniază că solidaritatea rămâne în centrul ETS. Astfel, Fondul pentru modernizare – de care beneficiază 12 state, inclusiv România – va continua să sprijine statele membre cu venituri mai mici să modernizeze sistemele energetice și transformarea industrială.
„Alocarea cu titlu gratuit pentru întreprinderi va continua și după 2030 și va fi mai strâns legată de investițiile în decarbonizare în Europa. Veniturile ETS naționale ar trebui reinvestite în sectoarele ETS. Principiul este clar: contribuțiile industriei ar trebui să revină industriei. Această abordare îi încurajează și îi recompensează pe cei care investesc în tranziția curată și îi stimulează pe cei care se străduiesc să recupereze decalajul. Propunerea integrează, de asemenea, eliminările permanente de dioxid de carbon în EU ETS. Acest lucru va oferi o flexibilitate suplimentară pentru sectoarele cel mai greu de decarbonizat și, în același timp, va sprijini extinderea acestor tehnologii”, se arată în comunicatul Comisiei.
O propunere separată privind indicii de referință vizează creșterea alocării cu titlu gratuit pentru industrie în valoare de 6 miliarde de euro pentru perioada 2026-2030. Pentru sectoarele care fac obiectul mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), reducerea alocării cu titlu gratuit va fi încetinită, iar eliminarea treptată va fi prelungită până în 2038.
Comisia propune, de asemenea, o reformă a rezervei pentru stabilitatea pieței pentru a consolida și mai mult stabilitatea pieței și previzibilitatea investițiilor, pentru a menține lichiditatea și pentru a reduce volatilitatea excesivă a prețurilor. Aceasta completează propunerea Comisiei din aprilie de a opri invalidarea automată a certificatelor deținute în rezervă.
Potrivit sursei citate, propunerea consolidează sistemul EU ETS pentru sectorul aviației și cel maritim și îl extinde la incinerarea deșeurilor. În aceste sectoare, revizuirea creează noi oportunități de afaceri, abordează riscurile de eludare și asigură condiții de concurență echitabile. Acesta asigură, de asemenea, coerența cu evoluțiile internaționale.
Planul de acțiune privind electrificarea
Executivul subliniază beneficiile electrificării pentru consumatorii europeni, menționând că, atunci când conduc un vehicul electric cu baterii pot economisi până la 78% în comparație cu o mașină echivalentă alimentată cu combustibili fosili. De asemenea, trecerea de la cazanele pe gaz la pompele de căldură reduce factura medie de încălzire a gospodăriilor din UE cu până la 60 %, oferind în același timp beneficii conexe importante pentru adaptarea la schimbările climatice.
„Cu toate acestea, există în continuare obstacole în calea adoptării pe scară largă. Energia electrică costă adesea de trei ori mai mult decât gazul. Conexiunile la rețea pot dura ani de zile. Prea multe tehnologii inovatoare nu ajung niciodată la scară comercială. Întreprinderile au prea puține stimulente pentru a trece de la combustibilii fosili la energia electrică. Planul de acțiune privind electrificarea abordează toate aceste bariere”, arată Comisia.
Conform reprezentanților de la Bruxelles, planul se axează pe reducerea decalajului de preț dintre costurile energiei electrice și cele ale energiei fosile și pe stimularea adoptării unor tehnologii mai curate, bazate pe energie electrică, cum ar fi pompele de căldură, vehiculele electrice și bateriile, printre altele, în întreaga Europă.
Planul de acțiune urmărește să asigure condiții de concurență echitabile între energia electrică și gaze, în contexul în care diferențialul lor de preț descurajează adesea trecerea la opțiuni mai curate, cum ar fi pompele de căldură, vehiculele electrice și procesele industriale electrice.
Pentru a aborda acest aspect, arată Comisia, propunerea privind facturile la energie electrică adaptate exigențelor viitorului în UE va permite statelor membre să reducă taxele de rețea pentru anumite grupuri de consumatori și impozitele pentru întreprinderile mari consumatoare de energie.
De asemenea, aceasta stimulează implementarea mai rapidă a contoarelor inteligente, ceea ce va facilita economisirea de către consumatori a facturilor lor la energie. Propunerea urmărește, de asemenea, să se asigure că energia electrică nu este impozitată mai mult decât gazul.
Planul de acțiune propune, de asemenea, soluții pentru reducerea costurilor inițiale ale tehnologiilor de electrificare în sectoare-cheie ale cererii, cum ar fi clădirile, transporturile și industria. Acesta stabilește o gamă largă de instrumente care pot fi mobilizate, cum ar fi utilizarea sistemelor de leasing social, a instrumentelor financiare ETS, inclusiv a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și a Băncii pentru decarbonizarea industrială, precum și a unui mecanism pentru o piață curată a căldurii.
„Pentru a permite electrificarea, trebuie să accelerăm implementarea rețelei noastre. Rețelele electrice europene sunt printre cele mai mari și mai fiabile din lume. Cu toate acestea, listele lungi de așteptare pentru noile conexiuni și rețeaua existentă nu sunt utilizate la fel de eficient pe cât ar putea fi. Pachetul privind rețelele propus anul trecut abordează aceste provocări, iar adoptarea sa rapidă de către colegiuitori până la sfârșitul anului va fi esențială pentru ca Europa să accelereze electrificarea”, arată Comisia.
Planul abordează alte bariere, inclusiv adoptarea lentă a soluțiilor inovatoare de electrificare, prin promovarea dezvoltării unor proiecte de investiții viabile și a capacității de producție în domeniul tehnologiilor energetice curate. Aceasta adoptă o abordare la nivelul întregului lanț valoric pentru a aduce argumente economice în favoarea electrificării, începând cu investițiile în competențe și în potențialul de creare de locuri de muncă.
„Electrificarea are potențialul de a crea sute de mii de locuri de muncă de calitate. Și trebuie să ne asigurăm că forța noastră de muncă este pregătită”, au conchis oficialii de la Bruxelles.