CEDO a exclus un avocat român pentru că folosea AI care inventa dosare și cita texte inexistente din decizii autentice

0
3
cedo-a-exclus-un-avocat-roman-pentru-ca-folosea-ai-care-inventa-dosare-si-cita-texte-inexistente-din-decizii-autentice
CEDO a exclus un avocat român pentru că folosea AI care inventa dosare și cita texte inexistente din decizii autentice

Un avocat român a fost exclus de la reprezentarea sau asistarea justițiabililor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru o perioadă de doi ani, după ce Curtea a stabilit că avocatul își susținea pledoariile cu ajutorul inteligenței artificiale, care inventa dosare sau adăuga paragrafe inexistente la decizii autentice din jurisprudența CEDO. Avocatul și-a recunoscut faptele, dar a susținut că au fost greșeli minore, potrivit unui comunicat CEDO.

Decizia CEDO, luată pe 13 noiembrie, a venit după ce Camera învestită cu cererea în care avocatul era unul dintre cei doi reprezentanți a constatat că observațiile depuse de către acesta conțin numeroase erori privind jurisprudența Curții.

„Printre acestea se numără citarea unor cauze inexistente („halucinate”), citarea unor paragrafe fictive din hotărâri și decizii autentice ale Curții, precum și citarea unor cauze existente, dar irelevante pentru argumentele invocate sau care contrazic în mod flagrant susținerile pe care pretind că le sprijină”, se arată în comunicatul CEDO.

Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială (AI) pentru redactarea observațiilor și a descris greșelile drept „inexactități” și „erori de citare”, se mai arată în comunicat.

„Camera a constatat că documentul cuprinde erori numeroase, repetate și de substanță, corespunzând unui tipar, nu simple greșeli de citare izolate, drept pentru care a concluzionat că avocatul nu și-a respectat îndatoririle profesionale și deontologice impuse de Curte, obligații care se regăsesc și în dreptul intern.”

Camera a transmis Președintelui Curții o propunere motivată de excludere a avocatului de la reprezentarea justițiabililor în fața Curții, pe o perioadă de doi ani, iar președintele a aprobat propunerea, mai precizează comunicatul.

„În conformitate cu Articolul 44D din Regulamentul Curții, Camera a luat în considerare comentariile pe care le solicitase avocatului, Guvernului român și Uniunii Naționale a Barourilor din România cu privire la excluderea propusă. Comentariile au fost transmise tuturor părților implicate, acestea fiind apoi invitate să depună comentarii în replică. Baroul Iași a fost, de asemenea, invitat, în temeiul Articolului 44D alin. (2), să depună comentarii, dar nu a răspuns solicitării venite din partea Curții.

Camera a avut în vedere Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocatului român, precum și jurisprudența Curții, potrivit cărora avocații au obligația de a acționa ca buni profesioniști, dovedind, totodată, în fața Curții, un grad înalt de diligență profesională. Această obligație ar fi trebuit să însemne, din partea avocatului, verificarea independentă și atentă a tuturor referințelor și argumentelor de jurisprudență generate de programele de tip IA, prin raportarea lor la surse autorizate, în speță, la baza de date cuprinzând jurisprudența Curții (HUDOC), înainte de depunerea lor la Curte.

Camera a luat în considerare și declarația prin care avocatul a recunoscut că nu a verificat în mod corespunzător toată jurisprudența citată, dar a conchis că această recunoaștere reprezintă o minimalizare a situației de fapt. În cazul anumitor referințe de jurisprudență nu s-a efectuat niciun fel de verificare. Concluzia Camerei s-a întemeiat pe faptul că multe erori aveau caracter repetitiv și ar fi putut fi detectate cu ușurință printr-o simplă verificare a HUDOC.

Camera a mai constatat că maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii demersului de înfăptuire a justiției. După semnalarea erorilor, Curtea a fost pusă în situația de a aloca o lungă perioadă de timp pentru verificarea observațiilor, de a demara procedura în temeiul Articolului 44D și de a purta o amplă corespondență cu ceilalți actori implicați. Camera a constatat că această activitate laborioasă
este incompatibilă cu funcțiile reale pe care le are de îndeplinit potrivit Convenției.

După evaluarea tuturor circumstanțelor, Camera a concluzionat că maniera de lucru a avocatului întrunește criteriul „circumstanțelor excepționale” prevăzut de Articolul 44D pentru excluderea unui avocat sau a unei alte persoane de la reprezentarea sau asistarea unei părți în fața Curții. Decizia nu aduce atingere posibilității ca avocatului să-i fie restabilite drepturile de reprezentare, în temeiul Articolului 44D alin. (3) din Regulamentul Curții.

Excluderea decisă de Curte se referă strict la unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților.

Avocatul a fost informat cu privire la decizia Curții, respectiv motivele acesteia. Reclamanții, Guvernul român, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași au fost, de asemenea, informați”, se mai arată în comunicatul CEDO.

Editor : B.P.

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.