Întârzierea rectificării bugetare ar putea costa economia României între 10 și 15 milioane de lei pe zi, echivalentul a până la 450 de milioane de lei lunar, din cauza plăților restante ale statului către companii și a cheltuielilor suplimentare cu dobânzile și penalitățile, a avertizat compania de consultanță Frames într-o analiză publicată joi.
Estimarea vine în contextul în care Guvernul nu a adoptat încă rectificarea bugetară, deși ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că o primă ajustare, destinată cheltuielilor urgente, ar urma să fie realizată până la sfârșitul lunii octombrie. Între timp, ministerele au solicitat fonduri suplimentare de aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 3% din PIB, o sumă considerată nerealistă de analiști.
Presiunea asupra bugetului vine însă și din obligațiile de plată acumulate de stat. Potrivit datelor prezentate de Frames, firmele de construcții așteaptă aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice, furnizorii de energie au de recuperat între 5 și 8 miliarde de lei din schemele de compensare, iar drepturile salariale ale magistraților stabilite prin hotărâri definitive se ridică la aproape 13 miliarde de lei. În plus, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar mai avea nevoie de 6,4 miliarde de lei până la sfârșitul anului, pentru spitale, programe naționale de sănătate și medicamente compensate.
„Ministrul Nazare promitea o primă rectificare, pentru urgențe, până la sfârșitul lui octombrie, și o a doua, de ajustare, până la finalul lui noiembrie. Ieri am aflat, cu stupoare, că ministerele au cerut însă la prima rectificare aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB. O sumă exorbitantă, absolut ireală, care dovedește că bugetarii care au făcut aceste cereri de plată trăiesc într-o lume paralelă”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
De unde provin costurile de până la 15 milioane de lei pe zi
Cea mai mare parte a costurilor estimate de analiști este legată de întârzierile la plata lucrărilor publice. În lipsa banilor de la stat, firmele de construcții sunt nevoite să apeleze la credite pentru a-și achita salariile și furnizorii, iar dobânzile pot ajunge la 9-10% pe an. Pentru cele 15 miliarde de lei restante, acest lucru ar însemna un cost de finanțare de aproape 4 milioane de lei zilnic. Dacă firmele solicită penalități legale de întârziere, costul calculat de Frames ar putea urca la aproximativ 6 milioane de lei pe zi.
„Făceam un calcul recent, la Frames, în care estimam că amânarea plăților costă economia între 10 și 15 milioane de lei pe zi, adică aproximativ 2-3 milioane de euro, sau 300-450 de milioane de lei pe lună. Cea mai mare parte vine din restanțele către constructori. Pentru cele 15 miliarde de lei neîncasate, firmele trebuie să se finanțeze de la bănci, cu dobânzi de 9-10% pe an, ceea ce înseamnă un cost de aproape 4 milioane de lei pe zi. Dacă firmele cer penalitățile legale de întârziere, de aproximativ 14,5% pe an, factura urcă la 6 milioane de lei pe zi și ajunge, mai devreme sau mai târziu, înapoi la buget”, se arată în analiză.
La aceste sume se adaugă, potrivit estimărilor, între 1,3 și 3 milioane de lei pe zi pentru compensațiile neplătite furnizorilor de energie și aproximativ 4 milioane de lei zilnic reprezentând dobânzile legale aferente drepturilor salariale restante ale magistraților. Calculele reprezintă scenarii de cost, nu penalități deja achitate efectiv de stat.
Separat de aceste restanțe, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au ajuns la 50,6 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. România plătește astfel, în medie, aproximativ 185 de milioane de lei pe zi pentru împrumuturile statului, potrivit datelor citate de Frames.
Un alt risc este creșterea costurilor la care România se împrumută pe piețele financiare. Adrian Negrescu avertizează că întârzierea deciziilor bugetare poate afecta încrederea investitorilor, mai ales în perspectiva evaluărilor agențiilor de rating din ianuarie.
„Practic, fiecare săptămână de amânare transmite piețelor că statul nu își controlează cheltuielile. O creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la care se împrumută România, pe cele aproximativ 250 de miliarde de lei pe care statul trebuie să le refinanțeze și să le împrumute în fiecare an, ar însemna încă 1,25 miliarde de lei pe an, adică aproape 3,5 milioane de lei pe zi”, precizează managerul Frames.
Dincolo de impactul financiar, întârzierile ar putea afecta și funcționarea serviciilor medicale. Analiza amintește avertismentul transmis de Ministerul Sănătății la jumătatea lunii octombrie, potrivit căruia unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță riscă să întâmpine dificultăți din noiembrie, dacă nu primesc fonduri suplimentare. Necesarul imediat este estimat la 227 de milioane de lei, dintre care 102 milioane pentru salariile din serviciile de urgență și 25 de milioane pentru ambulanțe.
Și sectorul construcțiilor ar putea resimți efectele întârzierilor, prin reducerea ritmului lucrărilor, amânarea plăților către furnizori sau diminuarea personalului. Cele mai recente date INS arată că managerii din construcții anticipează o scădere a activității în ultimele trei luni ale anului, soldul conjunctural fiind de -16%, indicator care reflectă diferența dintre opiniile managerilor care prevăd creșteri și ale celor care estimează scăderi, nu procentul efectiv cu care s-ar reduce lucrările.
„În esență, rectificarea întârziată nu este o economie, ci o datorie amânată cu dobândă. Statul nu plătește facturile la timp, iar firmele se împrumută ca să-și plătească angajații și furnizorii. În final, costul revine tot la buget, sub forma penalităților, a dobânzilor mai mari și a încasărilor mai mici din taxe”, concluzionează analiza Frames.
Editor : A.D.