Aproape 3 milioane de români înscriși la medicul de familie nu plătesc contribuția la sănătate. Ce spune șefa CNAS

0
2
aproape-3-milioane-de-romani-inscrisi-la-medicul-de-familie-nu-platesc-contributia-la-sanatate.-ce-spune-sefa-cnas
Aproape 3 milioane de români înscriși la medicul de familie nu plătesc contribuția la sănătate. Ce spune șefa CNAS

Aproximativ 2,9 milioane de români înscriși la medicii de familie figurează ca neasigurați și nu plătesc contribuția la sănătate, potrivit președintei interimare a CNAS, Larisa Mezinu-Bălan. Aceasta a anunțat că va discuta cu ANAF pentru verificarea veniturilor acestor persoane și a cerut introducerea unor mecanisme obligatorii de plată pentru cei care nu beneficiază de scutiri. Șefa CNAS admite însă că o parte dintre cei aflați în evidențe ar putea să nu mai locuiască în România.

Persoanele neasigurate reprezintă aproximativ 15% din populația României. Dacă acestea ar contribui la sistem, bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ar putea încasa în plus aproximativ 2,5 miliarde de lei pe an, estimează conducerea CNAS.

Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția că actuala situație creează o inechitate între cei care plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate și persoanele pe care le-a descris drept active, dar care nu declară venituri și aleg să nu se asigure voluntar.

„Există o inechitate în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Deși Legea 95 spune foarte clar că toate persoanele care au reședința pe teritoriul României sunt obligate să fie asigurate, iată că, în practică, există un mecanism de asigurare voluntară pentru persoanele care nu realizează venituri declarate și nu se află într-una dintre cele 23 de categorii scutite de la plata contribuției”, a declarat președinta interimară a CNAS.

Categoriile exceptate includ, printre altele, minorii și persoanele cu dizabilități. Situația semnalată de conducerea Casei vizează persoanele care nu beneficiază de o asemenea scutire și care nu figurează cu venituri declarate.

„Sunt persoane active, până în 60 de ani, 99% dintre ele, vedem din date, și, cu toate acestea, nu plătesc contribuții de asigurări de sănătate. Dacă și aceste persoane ar aduce venit la fond, fondul ar putea înregistra o creștere de 2,5 miliarde de lei pe an”, a explicat Larisa Mezinu-Bălan.

CNAS cere plata obligatorie inclusiv pentru persoanele fără venituri

Șefa interimară a CNAS consideră că statul trebuie să extindă baza contribuabililor și să înlocuiască actualul mecanism voluntar cu unul obligatoriu pentru persoanele fără venituri care nu fac parte din categoriile exceptate.

„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”, a declarat Mezinu-Bălan la Profit.ro Health.forum.

„Ești persoană activă, nu ești în cadrul celor scutiți de la plata contribuției, trebuie să plătești. Și sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut și calcule, știm exact câți bani ar fi”, a continuat aceasta.

Conducerea CNAS nu a prezentat însă un mecanism concret prin care persoanele fără venituri ar putea fi obligate să achite contribuția și nici modul în care ar urma să fie diferențiate cele care trăiesc din economii de cele care nu au resurse pentru plată.

În prezent, persoanele fără venituri și fără asigurare în baza altor prevederi legale pot opta pentru plata CASS prin declarația unică. În 2026, contribuția voluntară este de 2.430 de lei.

CNAS urmează să discute cu ANAF pentru verificarea situației veniturilor persoanelor care figurează ca neasigurate, deși sunt înscrise la medicii de familie.

Cifra de 2,9 milioane include și persoane care ar putea să nu mai locuiască în România

Larisa Mezinu-Bălan a admis că o parte dintre persoanele care figurează în evidențele CNAS ar putea fi români plecați în străinătate, care nu mai locuiesc efectiv în țară.

„Probabil multe dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.

Aceasta a invocat posibilitatea ca unii dintre românii plecați să revină în țară în timpul verii sau al vacanțelor și să beneficieze de pachetul minimal de servicii medicale, inclusiv în unitățile de primiri urgențe și la medicii de familie.

Persoanele neasigurate au însă dreptul legal la un pachet minimal de servicii medicale. Acesta include asistența pentru urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte servicii prevăzute de lege.

Contribuția aplicată pensiilor de peste 3.000 de lei expiră în 2027

Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția și asupra faptului că plata CASS pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei este o măsură temporară, care ar urma să expire la 31 decembrie 2027.

Contribuția a fost introdusă în august 2025. Dacă legislația nu va fi modificată, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS începând din 2028.

„Atenție, expiră la 31 decembrie 2027. Atenție, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare și să menținem acest echilibru al fondului”, a afirmat șefa interimară a CNAS.

Aceasta nu a cerut explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, dar a prezentat expirarea măsurii drept o problemă care trebuie analizată pentru menținerea finanțării sistemului.

Mezinu-Bălan susține că fondul de asigurări de sănătate este în prezent echilibrat financiar, după extinderea bazei de contribuabili. Aproape jumătate din populație ar contribui la sistem, iar în 2026 fondul nu ar mai beneficia de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.

CNAS ar fi redus și termenul de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale la aproximativ 60 de zile, față de cele 90–94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.

CNAS verifică servicii decontate, dar nerecunoscute de pacienți

Conducerea Casei verifică și sesizări privind consultații sau proceduri medicale decontate din fond, despre care pacienții afirmă că nu le-au primit.

Larisa Mezinu-Bălan le-a mulțumit persoanelor care și-au verificat serviciile înregistrate în platforma „E-Sănătatea mea” și au semnalat eventualele neconcordanțe. În urma sesizărilor, CNAS a început controale în spitale, ambulatorii și unități care furnizează servicii paraclinice.

Instituția nu a prezentat numărul cazurilor identificate, valoarea sumelor verificate sau eventualele prejudicii confirmate. Controalele ar trebui să stabilească dacă au fost decontate servicii medicale care nu au fost prestate efectiv.

În același timp, șefa interimară a CNAS avertizează că necesarul de finanțare a sănătății va continua să crească.

„Să nu credeți că vom reuși să facem economie în acest domeniu”, a afirmat aceasta, invocând diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din alte state europene.

CNAS își propune ca în 2027 să calculeze costurile reale ale serviciilor medicale, inclusiv cu ajutorul infrastructurii digitale dezvoltate prin PNRR. Instituția dorește și contractarea serviciilor în funcție de necesarul identificat în fiecare regiune, pentru a evita finanțarea unor capacități excedentare, în timp ce în alte zone există un deficit de medici de familie și servicii ambulatorii.

Pentru ambulatoriul de specialitate este analizată creșterea valorii punctului de la 6,5 la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura este deocamdată la nivel de proiect și necesită susținerea Ministerului Finanțelor.

Un alt factor care a crescut cheltuielile sistemului este majorarea TVA pentru medicamente de la 9% la 11%, aplicată în vara anului 2025. În cazul medicamentelor compensate integral, fondul de asigurări suportă și diferența de TVA, ceea ce majorează suma decontată pentru același tratament.

Editor : A.D.

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.