
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit joi la Berlin pentru un summit al Coaliției de Voință, în cadrul căruia aliații Kievului urmează să-și exprime sprijinul ferm și să pledeze pentru un rol al Europei în orice viitoare negocieri de pace, relatează RFI, care preia informații furnizate de AFP. Întâlnirea – găzduită în comun de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii – are loc la scurt timp după discuțiile trilaterale fără precedent din China dintre președintele SUA, Donald Trump, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Chinei, Xi Jinping.
Lideri precum Emmanuel Macron din Franța, Andy Burnham din Marea Britanie, precum și reprezentanții SUA Jared Kushner și Steve Witkoff au sosit joi la Cancelaria din Berlin pentru discuții.
Aceștia au fost primiți de cancelarul Friedrich Merz înaintea discuțiilor privind acordarea de sprijin Ucrainei împotriva războiului purtat de Rusia.
Reuniunea acestei Coaliţii de Voință – care se vrea ilustrarea hotărârii europene împotriva unei Rusii considerate tot mai ameninţătoare – se confruntă cu concurenţa reuniunii, cu câteva ore înainte, în China, a lui Donald Trump cu Vladimir Putin şi Xi Jinping – o premieră.
Nicușor Dan a ajuns și el la Berlin. „În acest moment, pacea nu pare aproape”
Președintele Nicușor Dan a ajuns joi la Berlin, unde va participa la summitul Coaliției de Voință pentru Ucraina, desfășurat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”.
Șeful statului a fost întâmpinat la sosire de gazda principală a evenimentului, cancelarul german Friedrich Merz, care a organizat reuniunea alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham.
Înainte de intrarea la reuniunea plenară, Nicușor Dan a declarat că România va transmite un mesaj de solidaritate în continuare cu Ucraina.
„În continuare solidaritate cu Ucraina sau, dacă vreți, două bucăți, una pe situația curentă și solidaritate cu Ucraina și, apoi, negocierile de pace. Și aici este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite”, a afirmat el.
Întrebat cât de aproape este pacea, raportat la conflictul dintre Ucraina și Rusia, președintele a răspuns: „Pentru pace, trebuie să existe cele două părți care să și-o dorească și, în momentul acesta, eu nu văd Rusia să și-o dorească, dar, evident că este importantă presiunea pe sancțiunile economice pe Rusia ca să ne apropiem de această pace pe care ne-o dorim cu toții”.
Nicușor Dan a fost întrebat și dacă este de părere că se va ajunge la o soluție de pace în 2027.
„Nu vreau să fac pronosticuri, dar, în orice caz, în acest moment, pacea nu pare aproape”, a apreciat el.
Ce este Coaliția de Voință
Coaliția de Voință a fost înființată la începutul anului 2025 pentru a sprijini Ucraina. De atunci, aceasta s-a extins, ajungând să includă aproape 40 de țări, de la Japonia și Canada până la Polonia.
Obiectivul summitului de la Berlin a fost acela de a consolida rolul Europei în orice eforturi de a pune capăt celui mai grav conflict de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace, într-un proces dominat până acum de Washington, Moscova și Kiev.
Zelenski a scris pe X că „facem tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că prezența Europei în procesul de negociere este pe deplin reprezentată”.
Se preconizează ca așa-numitul grup central E5 – format din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia, precum și din oficiali ai UE – să reprezinte Europa în eventualele negocieri de pace.
Cu ochii pe discuțiile de la Shenzhen, unde Ucraina nu a fost menționată în „declarația de pace”
Trimisii SUA, Jared Kushner și Steve Witkoff, au sosit, de asemenea, la cancelarie pentru summit, la care sunt invitați peste 25 de lideri europeni, precum și șefii UE și NATO.
Se preconiza ca trimișii SUA să fie întrebați despre discuțiile cu China, în cadrul cărora cei trei președinți au convenit asupra unei scurte „declarații de pace” care a abordat tema „stabilității strategice”, dar nu a făcut nicio mențiune despre războiul din Ucraina.
Putin, care a luat cuvântul ulterior în China, a declarat că Rusia a invitat oficialii europeni, prin canale diplomatice, la Moscova pentru a discuta dacă aceștia ar trebui să participe la negocierile conduse de SUA privind încetarea războiului din Ucraina.
„Înțelegem că discutarea problemelor legate de securitatea în Europa nu are sens fără europeni”, a declarat Putin într-o conferință de presă.
Cu toate acestea, el a mai spus că Moscova nu poate accepta niciun fel de legături militare între Ucraina și Europa ca parte a unui acord de încetare a războiului.
Ce speră emisarii americani
Kushner a scris pe X că el și Witkoff speră „să consolideze și mai mult coordonarea strânsă cu Ucraina și Europa, să lucreze în vederea unei poziții unificate cu privire la elementele-cheie ale unei păci durabile și să pregătească împreună agenda și formatul propus pentru următoarea rundă de negocieri multilaterale”.
El a adăugat că discuțiile vor explora, de asemenea, modul în care coaliția „poate contribui la acordurile de securitate postbelice, inclusiv garanții credibile pentru Ucraina și un cadru mai amplu care să consolideze stabilitatea europeană și să reducă riscul unor conflicte viitoare”.
Germania s-a impus ca cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina de când Trump a redus sprijinul SUA și, de asemenea, își reconstruiește rapid propria armată pentru a descuraja o Rusie ostilă.
Merz a insistat ca toate cele 27 de state membre ale UE să contribuie la finanțarea Ucrainei, având în vedere că aceasta se confruntă cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro (77 de miliarde de dolari) anul viitor.
UE a propus un împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina
Miercuri, Uniunea Europeană a propus ca statele membre să acorde Ucrainei un împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro pentru a ajuta la acoperirea deficitului financiar.
Rusia a încercat să condiționeze încetarea războiului din Ucraina de o reformă completă a arhitecturii de securitate europene, care ar îndepărta NATO și mai mult de granițele sale.
Merz, într-o declarație de săptămâna trecută, a respins această idee: „Rusia vrea să discute despre chestiuni legate de arhitectura de securitate europeană. Nu este nevoie să discutăm despre asta, ea există deja.”
Războiul intră în a cincea iarnă
Summitul de la Berlin are loc în momentul în care războiul intră în a cincea iarnă epuizantă, atacurile rusești lovind cu putere infrastructura energetică și de transport a Ucrainei.
Ucraina are nevoie urgentă de sisteme de interceptare, în special de rachete Patriot fabricate în SUA, într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a agravat penuria globală.
Între timp, Ucraina a vizat instalațiile petroliere rusești și a atacat din nou joi podul care leagă Crimeea anexată de Rusia, aceasta fiind a treia oară într-o săptămână când această arteră de transport cheie a fost ținta unor atacuri.
Putin, vorbind în China după summitul trilateral, a promis că „vom răspunde la aceste atacuri. Răspunsul nostru va fi mult mai dureros decât atacul de la Kiev asupra podului.”
Editor : M.C

