Trupele ruse înaintează tot mai greu pe câmpul de luptă din Ucraina și se răzbună acum cu atacuri aeriene masive asupra Kievului. Capitalele europene se tem că președintele rus Vladimir Putin va încerca să preia din nou inițiativa prin extinderea conflictului înspre alte părți ale Europei, fiind forțat să facă alegeri tot mai riscante din cauza pierderilor mari de pe câmpul de luptă.
În ultimele săptămâni, oficialii ruși au făcut mai multe declarații agresive împotriva statelor baltice. Ei au amenințat că Rusia va bombarda „centrele decizionale” din Letonia, după ce au acuzat țara că găzduiește operatori de drone ucraineni – o acuzație respinsă de autoritățile letone.
În Lituania, alarmele de raid aerian au sunat săptămâna trecută, iar membrii guvernului au fost duși într-un buncăr, după ce mai multe drone rusești s-ar fi apropiat de spațiul aerian lituanian dinspre Belarus.
Ministrul rus al Apărării a publicat și adresele unor companii din opt țări europene despre care Moscova susține că lucrează în producția de drone împreună cu Ucraina, amenințând în legătură cu „consecințe imprevizibile” și o „intensificare rapidă” a conflictului, dacă ajutorul militar pentru Kiev nu va înceta.
Cu toate că teama că Rusia ar putea extinde conflictul înspre restul Europei nu este ceva nou, ultimele incidente au intensificat și mai mult criza.
În vizorul Rusiei: țările baltice, insule din Suedia și Danemarca și regiunea arctică
Mai mulți oficiali europeni din domeniul securității au avertizat că Rusia ar putea testa unitatea alianței NATO vizând una dintre țările baltice, insulele daneze și suedeze din Marea Baltică sau teritoriile alianței din regiunea arctică.
Starea de securitate în Europa „s-a degradat în ultimele 24 de luni”, iar rușii au început să își asume riscuri operaționale mai mari în operațiunile lor hibrid, a spus ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu.
„Suntem conștienți de nevoia de a ne concentra pe întărirea abilității noastre de a descuraja și de a ne apăra împotriva rușilor”, a mai spus Jonson.
Recentele amenințări ale lui Trump de a se retrage din NATO și decizia de a reduce numărul de soldați americani desfășurați în Europa au subminat eforturile de descurajare a Rusiei.
Moscova ar putea profita în următoarele 12 luni de instabilitatea politică din Europa, apărută din cauza crizei petrolului și a războiului din Iran, ca să susțină partidele de extremă dreapta care cer reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia și oprirea ajutoarelor pentru Ucraina, scrie Wall Street Journal.
Vladimir Putin va avea de făcut o alegere dificilă în următoarele luni
Cu toate că nu există semne clare că Rusia ar muta trupe și echipamente militare pentru a lansa atacuri contra țărilor baltice și a unor teritorii din afara Ucrainei, Putin va avea o alegere grea de făcut în următoarele luni din cauza pierderilor uriașe de pe câmpul de luptă, au avertizat oficiali din armată și din serviciile de informații ale mai multor țări europene.
Armata rusă pierde aproape 35.000 de soldați pe lună, potrivit estimărilor serviciilor de informații din Occident – mai mult decât numărul de soldați pe care îi poate recruta.
Moscova nu va putea continua războiul în acest ritm fără să apeleze la o mobilizare forțată, ceva ce armata rusă nu a mai făcut din septembrie 2022, atunci când a inițiat o „mobilizare parțială” a rezerviștilor pentru a-și mări efectivele cu 300.000 de soldați.
„Dacă mobilizezi pur și simplu pentru acest război, atunci trimiți semnalul că nu câștigi cu adevărat războiul”, a spus Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
„Așadar, se ajunge într-un punct unde ei trebuie să intensifice pentru a justifica mobilizarea. Iar acela este un moment foarte periculos. Bineînțeles, nimeni nu vede în mintea lui Putin, dar acesta ar putea fi calculul pentru a merge mai departe și pentru a schimba liniaritatea acestui război.”
„Rusia nu se va opri de una singură”
Putin ar putea face acest lucru prin creșterea intensității violenței, inclusiv prin șantaj nuclear, dar fără să folosească cu adevărat armele nucleare, sau prin extinderea conflictului în alte zone geografice, în încercarea de a îngheța războiul în condiții convenabile dorite de Moscova, potrivit președintelui Centrului pentru Reforme de Apărare de la Kiev, Oleksandr V. Daniliuk.
Rusia a organizat deja exerciții nucleare, inclusiv prin desfășurarea de focoase nucleare în Belarus, și a avertizat că Kievul va fi ținta unor bombardamente „sistematice” puternice, precum valul de rachete și drone lansate weekendul trecut. Moscova le-a transmis ambasadelor străine și cetățenilor acestor țări aflați în capitala Ucrainei să părăsească Kievul cât mai repede.
„Rusia s-ar putea să își schimbe tacticile, dar nu și-a schimbat strategia și obiectivele sale și nu se va opri de una singură”, a spus Mariana Betsa, ministrul adjunct de externe al Ucrainei. „Dorințele sale imperialiste și revanșiste se păstrează.”
Rusia consideră Uniunea Europeană drept „o amenințare la adresa sistemului lor de conducere, care se bazează pe represiune și frică”, a spus Michael McGrath, comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept.
„În ultimă instanță, obiectivul lor este să distrugă Uniunea Europeană. Și noi nu ar trebui să ne facem nicio iluzie în legătură cu asta, pentru că ei nu își doresc un bloc democratic mare, puternic și unit la ușa lor.”
În unele simulări recente, echipele de operatori de drone ucraineni au învins cu ușurință unități NATO mult mai mari.
Problema este că trupele ruse au o experiență de luptă și un arsenal de drone asemănătoare cu cele ale militarilor ucraineni și probabil că s-ar descurca mult mai bine contra armatelor europene decât în războiul împotriva Ucrainei, mai ales dacă Statele Unite nu se vor grăbi să intervină.
Editor : Raul Nețoiu