Proiectul de buget al Municipiului București pentru anul 2026 reflectă o realitate financiară tensionată: o capitală care consumă mult mai mult decât reușește să construiască. Deși se observă o îmbunătățire față de anul precedent, structura cheltuielilor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung.
1. Radiografia Cifrelor: Funcționare vs. Dezvoltare
Structura bugetului propus de 8,4 miliarde lei arată astfel:
- Secțiunea de Funcționare (68% – 5,7 mld. lei): Include salariile aparatului administrativ, întreținerea curentă și, cel mai critic, subvențiile masive pentru transportul public (STB) și termoficare (Termoenergetica).
- Secțiunea de Dezvoltare (32% – 2,7 mld. lei): Reprezintă banii alocați pentru investiții noi, modernizarea infrastructurii și proiecte capitale.
Evoluție: Există un progres vizibil față de anul 2025, când execuția bugetară a alocat doar 16% pentru investiții. Totuși, ținta de 50% propusă de primar rămâne un obiectiv îndepărtat, condiționat de „reforme reale”.
2. Este sustenabil un buget de funcționare de 68%?
În termeni economici, un procent de 68% pentru funcționare este considerat ridicat și îngrijorător pentru o metropolă care are nevoie urgentă de modernizare.
- Capcana Subvențiilor: Bucureștiul suferă de o anomalie structurală. O mare parte din banii de funcționare nu sunt doar „birocrație”, ci acoperă pierderile tehnologice din rețeaua de termoficare și ineficiența transportului public. Practic, orașul plătește pentru a menține în viață sisteme învechite, în loc să folosească acei bani pentru a le înlocui.
- Riscul Stagnării: Cu cât funcționarea ocupă mai mult din buget, cu atât orașul devine mai puțin rezilient la crize și mai puțin atractiv pentru investiții strategice care generează venituri viitoare.
3. Comparație cu alte Capitale UE
Bucureștiul se află la polul opus față de modelele administrative din Europa Centrală și de Vest, unde ponderea investițiilor este mult mai agresivă.
| Capitală | Pondere Investiții (Dezvoltare) | Context |
| București | 32% (Propus) / 16% (2025) | Dominat de subvenții la utilități. |
| Varșovia | ~20-25% | Deși procentul pare mic, valoarea nominală este uriașă și susținută de fonduri europene masive. |
| Praga | ~30-35% | Investiții constante în infrastructura de transport deja eficientă. |
| Viena | ~25-30% | Model de eficiență, unde funcționarea include servicii sociale de înaltă calitate, nu doar pierderi. |
Diferența majoră: În orașe precum Viena sau Praga, secțiunea de funcționare este predictibilă și eficientă. În București, funcționarea „înghite” fonduri din cauza lipsei reformelor structurale în companiile municipale.
4. Reformele: Condiția „Sine Qua Non”
Primarul Ciprian Ciucu punctează corect: fără reforme la STB și Termoenergetica, pragul de 50% dezvoltare este imposibil.
- Termoficarea: Pierderile din rețea sunt echivalente cu „arderea banilor” în pământ. Subvenția este o cârjă care nu vindecă boala; doar investiția masivă în conducte noi poate reduce costul de funcționare.
- STB: Eficientizarea rutelor și digitalizarea sunt necesare pentru a reduce dependența companiei de injecțiile bugetare lunare.
- Relația cu Elcen: Dependența de Ministerul Energiei complică controlul costurilor de producție, transformând bugetul PMB într-un captiv al politicilor naționale.
Concluzie
Bugetul 2026 este unul de tranziție. Saltul de la 16% la 32% pentru investiții este un semnal pozitiv, dar Bucureștiul rămâne un oraș care cheltuiește enorm pentru a „supraviețui” de la o zi la alta. Până când subvențiile nu vor fi transformate în investiții prin reforme dure, capitala va continua să funcționeze cu frâna de mână trasă.
Notă pentru cetățeni: Dezbaterea publică are loc pe 30 aprilie, ora 12:00, la sediul PMB. Este momentul în care presiunea publică poate urgenta aceste reforme menționate în proiect.