Guvernul britanic condus de Keir Starmer pregătește o schimbare majoră în relația cu Uniunea Europeană, printr-un proiect de lege care ar permite adoptarea unor reguli ale pieței unice fără un vot parlamentar complet de fiecare dată. Planul, care vizează așa-numita „aliniere dinamică” în domenii precum comerțul cu alimente, emisiile sau industria auto, riscă să declanșeze un conflict politic la Londra, criticii avertizând asupra unei posibile „integrări pe ascuns” în regulile UE, scrie The Guardian.
Într-o evoluție majoră în demersul premierului de a apropia din nou Marea Britanie de Europa după războiul cu Iranul, The Guardian scrie că miniștrii sunt pregătiți să înfrunte opoziția față de așa-numita „aliniere dinamică” cu UE, inclusă într-un proiect de lege de resetare a relațiilor UE–Marea Britanie, criticat de unii drept „trădare”.
După săptămâni de conflict între SUA și Iran, care au scos la iveală fragilitatea relației speciale dintre Londra și Washington, miniștrii susțin că măsura ar putea aduce miliarde de lire economiei britanice, ar tempera costurile conflictului și ar stimula productivitatea.
Puteri extinse pentru guvern
Proiectul de lege, care va pune în aplicare acordul comercial privind produsele alimentare și băuturile cu UE, va include prevederi ce permit guvernului să se alinieze dinamic la regulile europene în domeniile deja convenite. În plus, ar permite adoptarea rapidă a noilor reguli ale pieței unice, dacă acestea sunt considerate în interes național, fără o analiză parlamentară completă de fiecare dată.
Acest lucru ar fi posibil prin așa-numitele „puteri Henry VIII”, inspirate dintr-o lege din 1539 care îi permitea monarhului să guverneze prin decret. Acestea oferă miniștrilor posibilitatea de a adopta legislație secundară fără o examinare completă în parlament.
Legea va permite intrarea în vigoare a acordurilor privind alimentele, băuturile și schema de comercializare a emisiilor și ar deschide calea pentru aplicarea viitoarelor modificări ale regulilor UE în aceste domenii.
Totodată, dacă proiectul – așteptat înainte de vară – va fi adoptat, negociatorii ar putea încerca să aplice reguli europene în domenii variate, de la industria auto la agricultură, prin legislație secundară.
Parlamentul, rol limitat
Parlamentul poate aproba sau respinge legislația secundară, dar nu o poate modifica, ceea ce ar însemna că deputații ar putea valida rapid noile acorduri, fără dezbateri detaliate pentru fiecare. Un eventual vot de blocare ar putea crea tensiuni cu UE și ar putea declanșa reacții de retorsiune.
O sursă a declarat: „Este clar că parlamentul va avea un rol în noile acorduri și în aplicarea noilor legi europene în baza acestora.”
Introducerea acestor puteri extinse riscă să aducă guvernul în conflict cu partidele de opoziție. Deși este puțin probabil ca proiectul să fie respins în Camera Comunelor, acesta ar putea întâmpina obstacole în Camera Lorzilor.
Miniștrii susțin că măsura va stimula comerțul fără a încălca liniile roșii privind revenirea în uniunea vamală sau în piața unică și fără a reintroduce libera circulație. Criticii avertizează însă că ar putea reprezenta o „integrare pe ascuns” în UE, fără drept de vot sau veto.
„Modificările reglementărilor din Marea Britanie ar trebui dezbătute în parlament și decise de politicieni”, a spus profesorul Anand Menon. „Realitatea este că ne angajăm să respectăm regulile UE, fie că ne convine sau nu. Pericolul este o integrare pe ascuns.”
Menon a recunoscut însă dificultatea: „Aceasta este dilema Brexitului. Schimbi controlul politic pe acces economic, fără a avea un vot la masă.”
Argumentele guvernului
Miniștrii susțin că proiectul va reduce birocrația și costurile pentru companii, facilitând implementarea rapidă a acordurilor în domenii precum alimentele, industria auto sau schimbul de informații privind securitatea și migrația. Surse afirmă că eventualele dispute vor fi soluționate de un tribunal independent, nu de o instanță a UE.
Guvernul se pregătește și pentru confruntări politice cu susținătorii unui Brexit dur. „Se vor auzi acuzații de trădare, dar toate acordurile internaționale implică reguli comune”, a declarat o sursă guvernamentală.
Aceasta a adăugat că măsura reflectă importanța relațiilor comerciale cu UE și recunoaște implicit impactul economic al Brexitului, despre care Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară estimează că va reduce productivitatea pe termen lung cu 4% și comerțul cu 15%.
„UE este cea mai mare piață a noastră – aproape jumătate din comerțul total al Marii Britanii a fost cu UE în 2024”, a spus sursa. „Este logic să reducem barierele și costurile, fără a încălca liniile roșii.”
Context politic tensionat
Guvernul condus de Keir Starmer încearcă să îmbunătățească relațiile cu UE, principalul partener comercial al Marii Britanii, după acordul de „resetare” anunțat anul trecut. Premierul a declarat recent că Regatul Unit va căuta un parteneriat mai profund în domeniul comerțului și apărării, în contextul instabilității generate de războiul SUA–Iran.
Conservatorii au cerut ca orice acord final cu UE să fie supus unei analize parlamentare complete, în timp ce liberal-democrații vor să folosească proiectul pentru a forța o poziționare clară a parlamentarilor laburiști.
Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că detaliile legislației vor fi prezentate în curând și că parlamentul „își va îndeplini pe deplin rolul constituțional de analiză și dezbatere”.
La rândul său, Andrew Griffith, secretarul din umbră pentru afaceri, a criticat dur planul: „Reducerea parlamentului la rolul de spectator, în timp ce Bruxelles-ul stabilește regulile, este exact ceea ce britanicii au respins. Laburiștii încă luptă cu rezultatul referendumului.”
Editor : Ș.A.