De Paște, mesele românilor sunt dominate de preparate tradiționale precum ouăle roșii, drobul, friptura de miel, cozonacul și pasca – elemente definitorii ale sărbătorii. După perioada de post, organismul resimte tendința de a compensa restricțiile alimentare, iar contextul festiv, caracterizat prin abundență și socializare, poate încuraja excesele, generând disconfort digestiv. Dr. Nicoleta Lupașcu, medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice, a explicat pentru Digi24.ro cum pot fi combinate corect alimentele, ce cantități sunt recomandate și la ce semnale ale organismului ar trebui să fim atenți în această perioadă.
Adoptarea unor porții moderate și includerea unei activități fizice ușoare după mese permit savurarea preparatelor tradiționale fără a afecta echilibrul organismului.
Cum arată un meniu echilibrat în ziua de Paște
Mesele principale
„Pornind de la structura clasică a celor trei mese principale – dimineața, prânz și seară – micul dejun poate include preparate tradiționale precum ouă, drob, ceapă verde și ridichi. La prânz, meniul poate cuprinde ciorbă de miel, friptură sau sarmale, dacă acestea se regăsesc pe masă, iar desertul poate fi reprezentat de o felie de cozonac, pască ori o prăjitură, în funcție de preferințe.
În ceea ce privește cina, este recomandat ca aceasta să fie mai ușoară. Ideal ar fi să se opteze pentru o salată de legume proaspete, însă, în cazul unui apetit mai crescut, pot fi consumate și preparate precum drobul sau ouăle fierte, însă cu atenție la cantități.
Atenție la porții
În ceea ce privește cantitatea porțiilor, este esențial să ținem cont de modul în care organismul reacționează după perioada de post. Mesele de sărbătoare sunt, de regulă, consistente și mai greu de digerat, motiv pentru care este recomandată o revenire treptată la alimentele bogate, evitând excesele într-un interval scurt de timp.
Totodată, persoanele care se confruntă cu probleme de greutate ar trebui să acorde o atenție sporită cantităților și să distribuie preparatele pe parcursul zilei. De exemplu, dacă la micul dejun sunt consumate 3-4 ouă, nu este indicat ca acestea să fie incluse din nou la cină. Este important ca fiecare să își cunoască limitele și să se bucure de preparatele specifice sărbătorii în mod echilibrat, fără a exagera.
Putem combina toate tipurile de carne la o masă?
În ceea ce privește preparatele din carne, specialitățile tradiționale de Paște – precum mielul, sarmalele sau carnea de pui – pot fi consumate în cadrul aceleiași mese, fără a fi necesară separarea strictă a surselor de proteine. Problema apare însă atunci când cantitățile sunt excesive.
Recomandarea este de a gusta din fiecare preparat în porții moderate: un polonic de ciorbă, 2-3 sarmale și, ulterior, o porție de friptură. Pentru menținerea unui echilibru alimentar, meniul poate fi completat cu salate proaspete, precum cele de ceapă verde, ridichi sau usturoi verde”, a explicat Dr. Nicoleta Lupașcu
Câte ouă este recomandat să consumăm pe zi
„Oul este considerat unul dintre cele mai valoroase alimente din punct de vedere nutrițional. Deși, în trecut, a fost evitat din cauza conținutului de colesterol, cercetările recente indică faptul că beneficiile sale depășesc potențialele riscuri. Începând cu anul 2017, acesta a fost reintrodus în categoria alimentelor esențiale, datorită aportului de proteine complete, aminoacizi esențiali și colină – un nutrient important pentru buna funcționare a creierului.
Nu există o limită general valabilă în ceea ce privește consumul zilnic de ouă, cantitatea optimă variind în funcție de nevoile și toleranța fiecărei persoane.
Datorită valorii nutritive ridicate și efectului de sațietate, majoritatea oamenilor se simt sătui după 3-4 ouă consumate la o masă, fără a mai resimți nevoia de alte alimente pentru câteva ore. Pentru un aport de aproximativ 30 de grame de proteine, ar fi necesare, în medie, 4–5 ouă, în funcție de dimensiunea acestora, însă aceste repere nu reprezintă reguli stricte.
În practică, modul de consum diferă de la o persoană la alta. De exemplu, cei care consumă 4–5 ouă dimineața rareori mai simt nevoia unei cantități similare în cursul serii, datorită combinației de proteine, grăsimi și nutrienți din gălbenuș. Este important ca fiecare să își cunoască propriile limite și să integreze ouăle în alimentație într-un mod echilibrat, valorificând beneficiile nutriționale fără a face excese.”, a mai adăugat specialistul
Desertul și alcoolul: Cum se consumă de sărbători
„O percepție frecvent întâlnită este aceea că mesele festive nu sunt complete fără consumul de alcool sau dulciuri în cantități mari. În realitate, excesul acestor produse poate îngreuna digestia și poate suprasolicita organismul.
Desertul este recomandat să fie consumat la finalul mesei principale. O greșeală des întâlnită este servirea acestuia în alte momente ale zilei. Așezarea desertului la sfârșitul mesei are un rol clar: contribuie la o digestie mai eficientă și ajută la limitarea aportului caloric.
În perioada sărbătorilor, preparatele dulci – precum cozonacul, pasca sau prăjiturile – sunt dificil de refuzat, iar tentația de a gusta din fiecare este ridicată. Totuși, deoarece organismul nu poate procesa cantități mari într-un timp scurt, apare tendința de a consuma gustări între mese sau seara târziu, obicei nerecomandat. Varianta optimă este păstrarea desertului pentru finalul mesei de prânz.
În ceea ce privește alcoolul, specialiștii recomandă consumul acestuia în timpul mesei sau imediat după, preferabil la prânz. Consumul în a doua parte a zilei poate afecta calitatea somnului și poate pune o presiune suplimentară asupra organismului. Respectarea acestor recomandări simple contribuie la menținerea echilibrului alimentar și la susținerea unei digestii sănătoase în perioada sărbătorilor.
Cum recunoaștem excesul alimentar
Semnele că am consumat mai mult decât are nevoie organismul apar, de regulă, sub forma unui disconfort abdominal. Senzația de greutate, percepția că mâncarea „cade greu”, balonarea sau starea generală de disconfort digestiv indică faptul că organismul este suprasolicitat și nu mai poate procesa eficient alimentele ingerate.
În astfel de situații, este recomandat ca următoarea masă să fie ușoară, bazată pe preparate simple, sau chiar să fie omisă, pentru a oferi organismului timp de refacere. Dacă excesele continuă, pot apărea manifestări mai severe, precum disconfort biliar, greață sau vărsături.”, a explicat sursa Digi24.ro
Cine trebuie să fie precaut la mesele festive de Paște
„Anumite categorii de persoane ar trebui să acorde o atenție deosebită alimentației în perioada sărbătorilor. De exemplu, pacienții cu diabet trebuie să fie prudenți în privința consumului de dulciuri și produse făinoase – precum pâinea, cozonacul, colacii sau alte preparate bogate în carbohidrați – pentru a preveni variațiile glicemiei.
În același timp, persoanele care se confruntă cu afecțiuni biliare sau digestive ar trebui să fie mai atente la consumul de carne grasă, ouă și alimente bogate în proteine și lipide. În aceste cazuri, vezica biliară poate fi suprasolicitată, iar disconfortul digestiv poate apărea mai ușor. Aceste preparate nu sunt interzise, însă este recomandat să fie consumate în cantități moderate și repartizate pe parcursul zilei, pentru a reduce riscul de neplăceri.
În general, cei care suferă de astfel de afecțiuni își cunosc reacțiile organismului, motiv pentru care este esențial să își asculte corpul și să respecte semnalele acestuia, pentru a se bucura de mesele festive în condiții de siguranță.”, a explicat specialistul
Greșeli alimentare de evitat în perioada sărbătorilor
„Una dintre cele mai frecvente greșeli în alimentația specifică sărbătorilor este excesul. Pofta este mai accentuată, iar preparatele tradiționale – fie că vorbim despre carnea de porc de Crăciun sau mielul de Paște – devin tentații greu de refuzat, ceea ce duce adesea la consum peste necesarul organismului.
Recomandarea este de a gusta din fiecare preparat, însă în cantități moderate, fără a depăși pragul de confort digestiv. Este esențial să fim atenți la semnalele corpului: în momentul în care apare senzația de sațietate, nu ar trebui să continuăm să mâncăm. Supraalimentarea rămâne principala greșeală, iar fiecare persoană ar trebui să își observe reacțiile organismului.
În ceea ce privește pâinea, abuzul este mai rar întâlnit, majoritatea oamenilor menținând cantități apropiate de cele obișnuite. Echilibrul și atenția la propriile nevoi rămân esențiale pentru a ne bucura de mesele festive fără disconfort.
Mișcarea: Aliatul unei zile festive echilibrate
Chiar și în contextul sărbătorilor, integrarea unor momente de activitate fizică rămâne esențială, mai ales după mese, evitându-se repausul imediat. O plimbare ușoară dimineața, înainte de începerea activităților, poate reprezenta un start benefic pentru întreaga zi. De exemplu, mersul pe jos până la biserică sau alegerea unui loc de parcare mai îndepărtat sunt modalități simple de a crește nivelul de mișcare fără efort suplimentar. În plus, o scurtă plimbare în prima oră după masă poate susține digestia și reduce senzația de disconfort. Integrarea acestor obiceiuri în rutina zilelor de Paște contribuie la menținerea unui echilibru între mesele consistente și starea de bine a organismului.”, conchide medicul Nicoleta Lupașcu