Pentagonul extinde lista obiectivelor energetice iraniene pe care le poate viza în cadrul atacurilor, incluzând acum și cele care furnizează combustibil și energie atât populației civile, cât și armatei – o soluție probabilă în cazul în care administrația ar fi acuzată de crime de război pentru lovirea infrastructurii de bază, anunță Politico.
Conform celor doi oficiali din domeniul apărării, planificatorii militari revizuiesc lista, în timp ce avioanele de luptă americane și israeliene caută noi ținte după cinci săptămâni de atacuri neîntrerupte asupra obiectivelor militare, iar trupele terestre americane se îndreaptă în număr crescut către regiune. Caracterul de dublă utilizare al țintelor le-ar face legitime, au spus oficialii.
Președintele Donald Trump s-a trezit din ce în ce mai încolțit pe măsură ce SUA rămân fără obiective de importanță strategică pe care să le atace în Iran, iar regimul de la Teheran sufocă economia globală prin blocada Strâmtorii Ormuz, o rută critică pentru petrolul mondial. Trump ar putea trimite trupe terestre și ar deschide ușa către un război prelungit, care este deja nepopular în rândul publicului american. Sau ar putea viza infrastructura civilă, o încălcare a dreptului internațional, și s-ar confrunta cu acuzații de crime de război. Noua opțiune – pe care Israelul a folosit-o, de asemenea – ar putea oferi o cale de ieșire.
Luni, Trump a amenințat cu o situație „în care fiecare pod din Iran va fi distrus până mâine seară (n.r. miercuri, ora 03.00 dimineața a României) la ora 12:00, în care fiecare centrală electrică din Iran va fi scoasă din funcțiune, va arde, va exploda și nu va mai putea fi folosită niciodată”.
Însă oficialii Pentagonului au dezbătut dacă această justificare este valabilă, potrivit unui al treilea oficial căruia, la fel ca și altor persoane intervievate, i s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre deliberările interne, anunță Politico. Tensiunea se concentrează asupra delimitării dintre țintele militare și cele civile, cum ar fi stațiile de desalinizare a apei, care ar putea fi considerate ținte deoarece și forțele militare au nevoie de apă potabilă.
„Ei vor ca noi să continuăm bombardamentele”
Trump a amenințat că va lansa atacuri asupra infrastructurii marți seara dacă iranienii nu ajung la un acord cu SUA. Numai SUA au lovit peste 13.000 de ținte în Iran, potrivit Comandamentului Central al SUA.
„Este sarcina Pentagonului să facă pregătiri pentru a oferi comandantului suprem opțiuni maxime”, a declarat secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt. „Asta nu înseamnă că președintele a luat o decizie. Regimul iranian are timp până mâine la ora 20:00 să ajungă la un acord cu Statele Unite. Dacă nu o vor face, președintele îi va trimite înapoi în epoca de piatră, așa cum a promis.”
Trump, în cadrul unei conferințe de presă de luni privind războiul cu Iranul, a declarat că poporul iranian ar saluta atacurile asupra infrastructurii energetice. Aceștia „ar fi dispuși să suporte asta pentru a avea libertate”, a spus el. „Ei vor ca noi să continuăm bombardamentele.”
Campania de bombardamente americano-israeliană a ocolit, în general, rețelele de energie electrică și rezervele de combustibil ale țării. Însă, pe măsură ce frustrările cresc la Casa Albă din cauza refuzului Iranului de a ceda în fața unor cereri americane – cel puțin la nivel public – oarecum vagi, lista țintelor s-a extins, arată Politico.
Trump, cu ocazia evenimentului anual de Paște de la Casa Albă, desfășurat luni dimineață, a declarat că „nu este îngrijorat” de bombardarea centralelor electrice civile și că Iranul este cel care comite crime de război.
„Știți ce este o crimă de război? Să deții o armă nucleară”, a spus Trump. „A permite unei țări bolnave, cu o conducere dementă, să dețină o armă nucleară – asta este o crimă de război.”
Convenția de la Geneva, care stipulează dreptul internațional umanitar, permite o marjă de manevră atunci când locurile vizate de atacuri sunt utilizate atât de militari, cât și de civili. Sean Timmons, fost procuror general al Armatei, a declarat:
Înainte ca țintele să fie aprobate, acestea trebuie să treacă printr-o evaluare juridică operațională. Anumite infrastructuri civile, dacă sunt utilizate și de către armată, pot constitui, în conformitate cu legile războiului, o țintă legitimă. Îngrijorarea oamenilor, că acest lucru ar putea duce la abuzuri, este justificat… dar există mecanisme de control și echilibru
Însă secretarul Apărării, Pete Hegseth, a desființat anul trecut departamentele din cadrul Pentagonului care se ocupau de stabilirea țintelor militare și de prevenirea victimelor civile, ceea ce ar putea însemna o supraveghere mai redusă a acestor aspecte.
Hegseth a ales, în schimb, să reducă numărul angajaților care se ocupau de această problemă de la 200 la mai puțin de 40. Personalul disponibilizat îi ajuta pe comandanții militari să aleagă ținte care să cruțe viețile civililor și investiga atacurile după ce acestea aveau loc, pentru a proteja mai bine civilii în viitor.
Luna trecută, Hegseth a anunțat că va reduce și mai mult numărul avocaților care consiliază comandanții cu privire la legalitatea unei operațiuni, cunoscuți sub numele de judecători avocați generali. El a concediat avocații din Armata, Marina și Forțele Aeriene în primele zile ale administrației.
Dar Timmons a remarcat, de asemenea, că Trump a făcut apel în repetate rânduri la populația iraniană să ajute la răsturnarea liderilor regimului.
Atacurile împotriva instalațiilor civile cheie de sprijin ar putea contraveni acestui obiectiv.
„Dacă obiectivul tău este cu adevărat să le slăbești capacitatea militară… atunci bombardarea fără discriminare nu ar face decât să prelungească suferința oamenilor”, a spus el.
Consiliul pentru Relații Americano-Islamice, într-o declarație, a criticat amenințările lui Trump de a ataca ținte de infrastructură ca fiind „imprudente, periculoase și indicative pentru o mentalitate care arată indiferență față de viața umană și dispreț față de credințele religioase”.
Editor : C.A.