Amenințările președintelui american Donald Trump la adresa aliațiilor NATO, pentru refuzul acestora de a se alătura războiului împotriva Iranului, au reușit până acum un singur lucru: i-a unit pe aceștia împotriva lui. Lideri și oficiali din domeniul apărării au început să ia măsuri de precauție în fața riscului ca Statele Unite să se retragă din NATO, piatra de temelie a securității europene încă din 1949, arată o analiză Politico.
În privat, la cinele intime și pe marginea reuniunilor de la Bruxelles și din alte locuri, liderii și oficialii europeni discută despre cum să gestioneze amenințările președintelui american de a părăsi NATO și ce ar face dacă acesta ar trece la fapte.
Aceștia împărtășesc opinia sumbră că atacurile din ce în ce mai furioase ale lui Trump la adresa Marii Britanii, Spaniei, Franței și altor țări confirmă o ruptură fundamentală în alianța transatlantică. Și, deși nu sunt încă siguri care ar trebui să fie răspunsul final, unele țări caută deja să-și extindă acordurile de apărare și securitate pentru a ocoli un NATO destrămat.
„NATO este paralizat, nici măcar nu mai pot fi ținute ședințe”, a declarat un diplomat european sub protecția anonimatului.
„Este destul de clar că NATO se destramă deja”, a afirmat un oficial al UE, adăugând că Europa trebuie să-și consolideze urgent propria apărare: „Nu putem aștepta până când (n.r. Alianța) va fi complet moartă.”
O evaluare realizată pe baza interviurilor Politico cu 24 de miniștri, oficiali și diplomați, descrie în mod clar schimbarea ordinii mondiale postbelice.
SUA declanșează o criză în NATO
În ultimele zile, administrația Trump a aruncat alianța militară în ceea ce este probabil cea mai profundă criză din istoria sa de 77 de ani. Președintele și echipa sa s-au angajat să reevalueze apartenența SUA la NATO odată ce războiul cu Iranul se va încheia, ca represalii pentru refuzul aliaților europeni de a se alătura conflictului împotriva Iranului.
Mai mult, într-un interviu acordat ziarului The Telegraph, Trump a numit NATO un „tigru de hârtie”.
Cea mai mare nemulțumire a Americii este refuzul puterilor europene, precum Spania, Marea Britanie și Franța, de a permite forțelor americane să utilizeze bazele lor militare sau spațiul aerian pentru a desfășura operațiuni împotriva Iranului.
În luna care a trecut de la începutul războiului, furia lui Trump nu a făcut decât să se intensifice, manifestându-se printr-un șir de postări din ce în ce mai dure publicate pe contul său de pe rețeaua Truth Social.
În acest context, europenii se gândesc cum să se protejeze de ce este mai rău și să salveze ceea ce contează cel mai mult.
Discuții private
Săptămâna trecută, la Helsinki, zece lideri europeni s-au întâlnit la o cină privată, fără oficiali și consilieri, în atmosfera intimă a Muzeului Mannerheim, reședința lui Gustaf Mannerheim, liderul finlandez din cel de-al Doilea Război Mondial.
Liderii unor țări precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda și Norvegia au purtat o discuție sinceră despre criza alianței transatlantice. Toți au fost de acord că fluxul de invective al lui Trump pe rețelele sociale este grav și se înrăutățește, dar au hotărât că nu pot lua parte la războiul SUA împotriva Iranului.
„Cu toții ne dorim ca războiul să ia sfârșit, dar nu suntem pe aceeași lungime de undă cu SUA”, a declarat un oficial pus la curent cu discuțiile.
Trump dorește ca NATO să ofere ajutor, dar liderii rămân reticenți deoarece „majoritatea europenilor nu au fost informați în prealabil, iar regiunea Golfului nu are nicio legătură cu NATO”.
În Europa, criza are un efect unificator: „Aceste 10 țări au fost întotdeauna foarte apropiate una de alta, dar aș spune că acum sunt și mai apropiate”, a adăugat oficialul.
Verdictul acestor guverne, printre care se numără Danemarca, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania și Țările de Jos, nu se limitează la Europa de Nord.
De fapt, ce este remarcabil în ceea ce privește reacția internațională la războiul din Iran este cât de uniți au fost liderii europeni în refuzul lor de a trimite forțe militare pentru a se alătura bombardamentelor americane și israeliene, notează Politico.
Trump a „unificat” Europa
Trump a „distrus” relația transatlantică și a „unificat” Europa care nu vrea acest război, a declarat un diplomat al UE. Un alt înalt oficial guvernamental european a afirmat că americanii trebuie să-și asume acum consecințele propriilor greșeli în ceea ce privește atacul asupra Iranului.
În timpul invaziei din Irak din 2003, Marea Britanie și Polonia s-au numărat printre țările care au trimis trupe pentru a lupta alături de americani. De data aceasta, prim-miniștrii britanic și polonez au afirmat clar că nu vor participa la această acțiune.
Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele americane luni, după ce a refuzat forțelor americane permisiunea de a-i folosi bazele la începutul războiului, în timp ce Franța a interzis avioanelor americane să-i folosească spațiul aerian dacă transportă încărcături militare către Golful Persic.
„Statele Unite au ales să nu consulte aliații europeni înainte de a lansa campania împotriva Iranului. Nu este surprinzător că unii aliați europeni refuză acum utilizarea bazelor lor aeriene, sau a spațiului aerian, în cazul Franței”, a declarat Fabrice Pothier, director general al Rasmussen Global și fost director de planificare politică la NATO.
„Trump se confruntă cu consecințele unilateralismului său și ale faptului că a luat Europa ca pe un dat. Cheia acum pentru aliații europeni este să rămână uniți în fața consecințelor furiei lui Trump”, a mai spus Pothier.
Tensiuni în cadrul Alianței
În rândul oficialilor NATO există îngrijorare cu privire la ruptura din cadrul Alianței, dar și o oarecare nedumerire, deoarece SUA nu au solicitat încă în mod oficial asistență din partea NATO în Golful Persic. Nu este clar exact ce dorește Washingtonul, au spus oficialii.
Secretarul general Mark Rutte a „iritat” unii aliați prin faptul că a rămas ferm pe poziția sa de a refuza să critice America și de a susține că nu există nicio problemă cu NATO, potrivit unui diplomat european.
„Orice tulburare în cadrul alianței, având SUA în centrul ei, este un motiv de jenă și îngrijorare”, a adăugat un diplomat de rang înalt al NATO.
Rutte face „o alegere strategică” de a adopta „un ton moderat pentru a evita escaladarea” disputei dintre Europa și Washington, adaugă diplomatul NATO.
În privat, oficialii recunosc că atacurile neîncetate din partea SUA slăbesc inevitabil NATO, deoarece, în esență, alianța este o idee. Articolul 5 din tratatul NATO prevede că membrii vor fi gata să apere orice membru care este atacat.
În momentul în care această promisiune este pusă la îndoială, NATO își pierde puterea de descurajare împotriva agresiunii ruse. Iar Trump a pus la îndoială această idee atât de des, încât a transformat scepticismul față de NATO într-o politică oficială.
Cu toate acestea, europeni nu au un răspuns la întrebarea cum să restabilească credibilitatea NATO sau cu ce să o înlocuiască dacă se întâmplă cel mai rău scenariu.
Între timp, oficialii europeni caută să construiască sau să consolideze structuri alternative pentru a se proteja împotriva prăbușirii NATO.
Cina de la Helsinki a avut loc la sfârșitul unui summit al Forței Expediționare Comune (JEF), un grup de cooperare în domeniul apărării condus de Marea Britanie pentru țările din Europa de Nord.
Ca organism, JEF este concepută pentru a mobiliza forțe care pot fi desfășurate rapid în situații în care nu se invocă Articolul 5 al NATO, potrivit lui Antti Hakkanen, ministrul finlandez al Apărării. „Nu speculez că Articolul 5 nu funcționează.Funcționează”, a spus el.
Chiar și așa, dacă Articolul 5 nu se aplică, JEF ar putea totuși să rămână o opțiune. Ucraina a aderat deja la un acord de parteneriat consolidat cu JEF, iar la un moment dat și Canada ar putea stabili legături mai strânse cu acest grup, a declarat un oficial.
O altă rețea care capătă o importanță tot mai mare este Parteneriatul de cooperare nordică în domeniul apărării (Nordefco), format din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
Tensiunile provocate de Trump în NATO au determinat UE să aloce împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru ca țările să investească în apărarea lor, în timp ce Bruxelles „explorează” și articolul 42.7 din tratatul UE, o clauză de apărare reciprocă, a spus un alt oficial al UE.
Un nou plan de securitate economică este așteptat în această vară. „Trebuie să luăm măsuri pentru a ne asigura că suntem pregătiți”, a adăugat oficialul.
Dar una este ca Europa să se pregătească pentru retragerea Statelor Unite și cu totul altceva este să se confrunte cu un agresor militar chiar la granițele sale.
În special pentru statele baltice, amenințarea venită din partea Moscovei este motivul pentru care unitatea este esențială.
„Pentru toți aliații, în acest moment, este important să construim punți, nu să le distrugem”, a declarat ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, pentru Politico.
Îngrijorarea cu privire la faptul că SUA ar distruge NATO arată că Occidentul este „divizat”. „Exact asta vrea să vadă Putin”, a concluzionat el.
Editor : C.L.B.