Coaliţia de guvernare a decis, luni, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază cu încă trei luni. De asemenea, s-a decis un grup de lucru privind criza din energie şi impactul creşterii preţurilor la carburanţi, principala măsură luată în calcul fiind reducerea accizei la carburanţi, potrivit unui comunicat de presă.
ACTUALIZARE 17:20: ”Limitarea adaosului comercial pentru alimentele de bază se prelungeşte până la 30 iunie 2026. Mă bucur ca în şedinţa Coaliţiei au fost ascultate argumentele PSD, pe care le-am prezentat astăzi în conferinţa de presă de la Bacău, pentru prelungirea acestei măsuri care protejează puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii”, a scris, luni după-amiază, pe Facebook, ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
ACTUALUIZARE 16:43: ”Coaliţia de guvernare a analizat, în cadrul şedinţei de astăzi, principalele teme de interes public, cu accent pe impactul creşterii preţurilor la carburanţi asupra populaţiei şi economiei. În acest context, liderii Coaliţiei au discutat măsuri concrete pentru limitarea efectelor acestei crize şi au convenit ca, în perioada imediat următoare, să fie adoptate noi măsuri pentru protejarea cetăţenilor şi menţinerea echilibrelor economice”, a anunţat PNL, la finalul şedinţei coaliţiei.
”Totodată, Coaliţia a decis plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază cu încă trei luni”, potrivit comunicatului de presă.
Știrea inițială
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat luni că vrea prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, care expiră pe 31 martie, și extinderea măsurii la toate produsele agroalimentare, propunând limitarea marjelor la 20-30% pentru o perioadă de șase luni. În același timp, într-o intervenție la Digi24, Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, avertizează că intervenția în piață a produs deja distorsiuni și ar putea avea efecte negative asupra prețurilor pe termen mediu.
Ministrul a susținut că intervenția este necesară într-un „context geopolitic greu” și a insistat că măsura ar proteja atât consumatorii, cât și capitalul românesc: „Credeți că moare cineva dacă timp de șase luni intervenim cu măsuri concrete pentru români și pentru procesatorii români? (…) De ce să sufere doar românii, procesatorii români și capitalul românesc și să nu sufere și multinaționalele?”.
Acesta a precizat că Ministerul Agriculturii are deja pregătit actul normativ și a cerut ca acesta să fie discutat de urgență în Guvern.
Adaos de 20% pentru toate produsele agroalimentare
Florin Barbu a explicat că își dorește ca plafonarea să fie extinsă la toate produsele agroalimentare, nu doar la cele de bază, pentru a elimina mutarea adaosurilor comerciale pe alte categorii.
„Haideți să încercăm, ca pe o perioadă de șase luni, toate produsele agroalimentare să aibă un adaos comercial de 20%. (…) Schema nu afectează nicio societate din România”, a spus ministrul, insistând că procentul de 20% este calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte și reprezintă profit net pentru retaileri.
Acesta a făcut referire la analizele economiștilor care arată că adaosurile au fost mutate pe produse neplafonate, precum detergenții, și a susținut că extinderea măsurii ar regla piața „100%”.
Totodată, Barbu a afirmat că statul român poate interveni în economie fără notificarea Comisiei Europene, inclusiv în domenii precum energie, gaze sau combustibili, deoarece există o stare de criză declarată.
Paraschiv: „Nu există adaosuri de 100% în realitate”
Într-o intervenție la Digi24, Feliciu Paraschiv a declarat că piața este deja afectată de plafonare și de prelungirile repetate ale acesteia, dar că adaosurile invocate de autorități nu se regăsesc în practică.
„Nu există marje de 100%. Nimeni nu își permite așa ceva în condițiile actuale”, a spus acesta.
El a oferit exemplul zahărului: preț de fabrică de 3,65 lei, care teoretic ar ajunge la 7,30 lei cu adaos de 100%, însă în realitate poate fi găsit chiar și la 2,99 lei, sub costul de producție.
Paraschiv a explicat că plafonarea a generat un „efect de waterbed” (saltea cu apă), prin care pierderile din produsele plafonate sunt compensate prin creșteri de preț la alte produse neplafonate, precum cosmeticele sau detergenții: „O intervenție asupra marjelor produce distorsiuni. Piața ar trebui reglată de cerere și ofertă”.
Acesta a descris o concurență extrem de dură între retaileri, explicând că există prea multe magazine raportat la cerere, ceea ce duce la „canibalizare” și la scăderea calității serviciilor: „În fiecare colț de intersecție există un retailer. Este o bătălie fără precedent. Se lucrează cu foarte puțini angajați și nu mai găsești pe nimeni în magazin să te ajute”.
Ce se întâmplă dacă dispare plafonarea
Potrivit acestuia, eliminarea plafonării nu ar duce la creșteri spectaculoase de prețuri din acest mecanism, impactul fiind estimat la 1-2%, însă ar dispărea și efectul de „waterbed”.
Totuși, el a avertizat că prețurile vor crește din alte motive majore:
- scumpirea carburanților
- inflația de aproximativ 9%
- lipsa fertilizatorilor la nivel internațional
„La finalul anului vom avea prețuri cu 9-10% mai mari”, a explicat Paraschiv, adăugând că deficitul de fertilizatori ar putea afecta producția agricolă și ar contribui suplimentar la scumpiri.
În locul intervenției directe în prețuri, Paraschiv a propus măsuri pentru stimularea cererii de produse românești, inclusiv o lege a etichetării care să permită identificarea clară a acestora la raft: „Oamenii vor produs românesc, dar nu pot să își dea seama care este. Avem nevoie de o etichetare clară”.
Editor : A.D.