Într-un mediu ambiental din ce în ce mai poluat, cu schimbări climatice tot mai pronunţate, dar şi un stil de viaţă care presupune mult stres şi consum mare de alimente procesate, incidenţa alergiilor este în continuă creştere. Asist. Univ. Dr. Felicia Bănărescu, medic specialist alergolog în Clinica MedLife Timişoara spune că cei mai mulţi pacienţi care i se adresează vin cu alergii la praf şi la polenuri, în special cel de ambrozie, dar că sunt şi multe cazuri de dermatite cauzate de produsele cosmetice folosite inadecvat. Medicul spune că moştenirea genetică poate fi un factor de risc important al alergiilor, dar se manifestă mai degrabă ca o predispoziţie.
Alergia, o reacţie exagerată a sistemului imunitar la mediu
Specialiştii descriu alergia ca fiind o reacţie exagerată a sistemului imunitar al unor pacienţi la mediul înconjurător, mai exact la alergeni, care de cele mai multe ori nu sunt nişte substanţe dăunătoare, în sine, dar organismul le percepe astfel, creând anticorpi împotriva lor. Astfel, apar simptomele alergice care variază de la mâncărimi şi roşeaţă sau eczeme pe piele şi umflături, dificultăţi de respiraţie, ameţeli şi leşinuri, până la şoc anafilactic, simptome care se declanşează la expunerea la acel alergen, în funcţie de tipul de alergie.
„Alergia necesită o perioadă de sensibilizare care iniţial nu se manifestă clinic. Alergenul intră în contact cu celulele sistemului imun şi determină producţia de imunoglobuline E (IgE). La un al doilea contact cu alergenul are loc, de fapt, manifestarea şi implicarea reacţiei alergice imediate, apoi tardive”, explică dr. Felicia Bănărescu.
Specialistul a dat exemplul alergiilor la veninul de insecte care în primă fază poate trece neobservate.
„La o primă înţepătură de insectă ca viespea sau albina, pacienţii se pot sensibiliza fără să aibă o reacţie cutanată uşoară locală, după care, chiar la un nivel mic de imunoglobuline E, când e un alergen foarte puternic, adică o doză mai mare de venin, de exemplu, se poate declanşa chiar un şoc anafilactic”, a precizat medicul alergolog
Genetica, factor de risc important al alergiilor
Expunerea pe perioade lungi de timp la anumiţi alergeni, fumatul, poluarea, vârsta, boli respiratorii cum ar fi astmul, dar şi moştenirea genetică pot fi factori de risc şi declanşatori ai alergiilor.
„Alergia este rezultatul interacţiunii între genetică şi mediul în care trăim. Dispoziţia se poate moşteni, dar factorii de mediu-poluare, schimbările climatice şi stilul de viaţă sunt declanşatorii. Cele mai frecvente alergii sunt cele respiratorii şi mă refer în special la acarienii din praful de casă, dar şi la polenuri, iar în zona noastră cel mai frecvent întâlnit alergen este ambrozia. La copii sunt prezente şi alegiile alimentare, alergenii principali fiind laptele şi oul. Alergiile nu se moştenesc direct, dar se moşteneşte predispoziţia de a face alergii. Adică terenul atopic. Dacă un părinte este alergic, riscul copilului de a dezvolta o alergie creşte. Dacă ambii părinţi sunt alergici, riscul ca viitorul copil să dezvolte o alergie poate ajunge chiar până la 60-70%. Aşa cum am spus, genetica este importantă, dar nu e suficientă. Este nevoie şi de factori de mediu pentru ca alergia să se poată manifesta”, a precizat medicul alergolog.
Potrivit medicului Bănărescu, cele mai frecvente boli asociate cu factorul genetic sunt dermatita atopică, rinita şi conjunctivita alergică, astmul alergic, dar şi unele alergii alimentare cum ar fi cele la proteina din laptele de vacă şi ou. În general, testarea alergologică în lipsa unor simptome, chiar dacă există un istoric familial de alergii, nu se recomandă. Sunt însă şi excepţii.
„Există anumite situaţii speciale când familii cu istoric de reacţii alergice severe de tip anafilactic solicită o evaluare alergologică mai devreme de apariţia simptomelor la copii. Şi da, această evaluare poate fi utilă în prevenirea unor situaţii grave. Sunt mulţi părinţi responsabili care vin cu copiii la testare şi e bine pentru că putem să depistăm o sensibilizare care încă nu este clinic manifestă. Când ştim că este o problemă, părinţii pot să ia măsuri – un mediu cât mai curat, folosirea purificatorului de aer în cameră şi apelarea la medicul specialist la apariţia primelor simptome de alergie. Dar cel mai important mesaj pentru părinţi este să nu ignore primele semne şi să se adreseze medicului din timp, nu când simptomele se agravează, adică: dificultăţi de respiraţie, erupţii cutanate extinse apărute brusc, umflarea buzelor, a limbii sau a feţei, stare de ameţeală, scăderea tensiunii arteriale care poate merge până la pierderea conştienţei. Atunci e nevoie de consultul de specialitate pentru că toate acestea pot semnala o reacţie alergică severă”, a punctat dr. Felicia Bănărescu.
Tipuri de alergii
În România, un sfert din populaţie suferă de o formă de alergie. Cele mai răspândite alergii sunt cele respiratorii provocate de polenuri, praf, mucegaiuri şi păr de animale, care provoacă astm şi rinite alergice. Alergiile alimentare, medicamentoase, dar şi cele de contact cu diverse substanţe care provoacă dermatite sunt şi ele din ce în ce mai des întâlnite.
Alergiile respiratorii la ambrozie
Odată ajunşi în cabinetul medicului, mulţi pacienţi descoperă că au simptome respiratorii cauzate de expunerea la ambrozie. Cei mai mulţi spun că simptomele s-au manifestat abia la maturitate, chiar dacă planta exista şi atunci când erau copii. În privinţa acestei situaţii, dr. Felicia Bănărescu explică: „Pacienţii aceştia au fost expuşi la cantităţi din ce în ce mai mari de polen şi pe o perioadă mai lungă de timp, având în vedere schimbările climatice, urbanizarea şi poluarea. Astfel, polenul a devenit mai agresiv pentru sistemul imunitar. Sistemul imunitar se schimbă de-a lungul vieţii după o expunere repetată, stres cronic, infecţii, poluare şi chiar modificări hormonale care pot dezechilibra toleranţa imunologică, iar la un moment dat, organismul începe să recunoască un alergen ca fiind periculos, deşi până atunci fusese inofensiv. Şi de aceea, alergia poate apărea la vârsta adultă, deşi până atunci am fost expuşi în mod repetat la acel alergen. Literatura de specialitate şi studiile ne arată practic că un pacient sensibilizat la polenul de ambrozie care nu se tratează corespunzător în acel sezon polinic de vară-toamnă, va avea o progresie către o formă mai severă de boală şi chiar poate dezvolta o criză de astm indusă de polenul de ambrozie”.
Alergia se poate trata prin imunoterapie cu alergeni
Pe lângă administrarea de antihistaminice şi corticosteroizi, medicamente care ţin în frâu simptomele deranjante, imunoterapia cu alergeni este un tratament cu o eficienţă crescută. Desensibilizarea cu alergeni poate trata rinitele alergice provocate de polenuri şi acarienii din praf, mucegaiuri, animale (pisică şi câine) şi veninul de insecte (albină şi viespe). Acest vaccin care se administrează doar după o evaluare amănunţită, făcut pe o perioadă de minim 3 ani în doze din ce în ce mai mari, poate conduce la controlul alergiei pe termen lung. Specialiştii recomandă acest tratament în cazul astmului bronşic pentru a reduce crizele, dar şi în cazul rinitelor alergice pentru a nu se transforma într-un astm. Primele semne de îmbunătăţire a sănătăţii apar în intervalul a 6-12 luni de la începerea tratamentului.
Diferenţa dintre alergie şi intoleranţă
Medicul alergolog Felicia Bănărescu spune că multe persoane care cred că sunt alergice au de fapt anumite intoleranţe alimentare. „Alergia implică o hiper reactivitate a sistemului imun şi poate avea manifestări severe, inclusiv anafilaxie. Intoleranţa alimentară nu implică un mecanism imun direct şi este mai degrabă legată de dificultatea organismului de a digera sau metaboliza o anumită substanţă. Dacă vorbim despre lapte, de exemplu, la alergie aceasta implică apariţia anticorpilor specifici de tipul imunoglobulină E, în timp ce intoleranţa la lactoză ţine de un deficit enzimatic şi anume de lactază. La fel şi pentru grâu, există varianta în care sistemul imun este foarte activ, dar există şi boala celiacă în care apar anticorpi printr-un alt mecanism, fiind tot un fel de intoleranţă. Alergia alimentară se manifestă prin simptome severe care apar brusc şi pot ajunge la şoc anafilactic, iar intoleranţa presupune tulburări de tranzit, dureri abdominale, vărsături, simptome mai uşoare care dispar după ce alimentul a trecut prin pasajul gastrointestinal”, a adăugat medicul.
Alergiile nu pot fi prevenite, dar un stil de viaţă care presupune asigurarea unui mediu ocupaţional cât mai curat, evitarea fumatului şi a zonelor poluate, sunt obiceiuri care pot micşora riscul dezvoltării lor.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.